Current issue
(Summary)
LYRICAL SONG FROM HISTORICAL BUCOVINA. REPRESENTATION IN THE FOLKLORE FUND COLLECTED BY ALEXANDRU VOEVIDCA
The folklore fund collected from historical Bucovina, at the beginning of the century. XX, by the teacher Alexandru Voevidca, preserved by the National Library of Romania, illustrates the genuistic, but also stylistic, genre variety of the repertoire performed in the villages and fairs of historical Bucovina (the collection period being 1907-1914). Lyric song is the genre most richly represented in this collection, illustrating the dynamics of the genre in a stylistic mosaic in which one finds both the image of the archaic style preserved in stylistic enclaves, and that of the modern style and of urban influence, present in interesting hybrid embodiments.
(Rezumat)
CÂNTECUL LIRIC DIN BUCOVINA ISTORICĂ. REPREZENTARE ÎN FONDUL FOLCLORIC CULES DE ALEXANDRU VOEVIDCA
Fondul folcloric cules din Bucovina istorică, la începutul sec. XX, de învățătorul Alexandru Voevidca, conservat de Biblioteca Națională a României, ilustrează varietatea genuistică, dar și stilistică la nivel de gen, a repertoriului performat în satele și târgurile din Bucovina istorică (perioada de culegere fiind 1907-1914). Cântecul liric este genul cel mai bogat reprezentat repertorial în acest fond, ilustrând dinamica genului într-un mozaic stilistic în care se regăsește atât imaginea stilului arhaic conservat în enclave stilistice, cât și cea a stilului modern și de influență urbană, prezent în interesante întruchipări hibride.
(Keywords)
Folklore, Song, Bukovina, collection, style, mode, Stanza
(Summary)
THE IMPORTANCE OF JÁNOS ZERKULA IN THE FOLK MUSIC OF THE GYIMES REGION*
János Zerkula (1927-2008), a fiddler from the Gyimes region, was a well- known and popular figure in the Hungarian Dance House Movement. His virtuoso violin playing was noticed not only by folk music researchers, but also by enthusiastic folk music lovers of the Dance House Movement, and over nearly five decades he has been collected in an immense number of recordings in a wide variety of collecting situations. He also had the distinction of singing alongside his violin playing, which was not strictly part of the Hungarian folk music tradition. This wealth of collections also provides an opportunity for an in-depth study of his performance style and its changes and is a good example of the importance of source-critical analysis of recordings. In addition to the musical legacy that Zerkula left us, he also trained many students who still transmit the folk music of Gyimes today.
(Rezumat)
IMPORTANȚA LUI JÁNOS ZERKULA ÎN MUZICA TRADIȚIONALĂ DIN REGIUNEA GHIMEȘ
János Zerkula (1927-2008), un lăutar din regiunea Ghimeș, a fost o figură binecunoscută și populară în Mișcarea Caselor de Dans din Ungaria. Virtuozitatea sa violonistică a fost remarcată nu doar de cercetători ai muzicii tradiționale, ci și de entuziaști iubitori ai muzicii din Mișcarea Caselor de Dans, iar pe parcursul a aproape cinci decenii muzica sa a fost culeasă într-un număr imens de înregistrări, într-o mare varietate de situații specifice. Ieșea totodată în evidență prin faptul că interpreta vocal acompaniindu-se la vioară, lucru care nu ținea neapărat de tradiția muzicală maghiară. Această bogăție de culegeri oferă totodată o oportunitate de studiu în profunzime a stilului său interpretativ și a modificărilor acestuia și este un bun exemplu pentru importanța analizei critice a surselor înregistrărilor. Pe lângă moștenirea muzicală lăsată de el, Zerkula a instruit de asemenea mulți discipol
(Keywords)
Hungarian folk music, Gyimes, folk fiddler, performance style
(Summary)
IRISH FOLKLORE – A SOURCE OF INSPIRATION FOR BENJAMIN BRITTEN’S VOCAL MINIATURES
This article explores the profound influence of Irish folk music on the vocal miniatures of Benjamin Britten, emphasizing its cultural and historical significance. Irish folklore, deeply rooted in centuries-old traditions, encompasses love songs, dances, and legends, embodying a vibrant artistic heritage. The resilience of this musical tradition amidst Ireland’s tumultuous history—marked by conflict with England and the Great Famine—underscores its role in preserving national identity. Britten’s adaptations of Thomas Moore’s Irish Melodies integrate the melodic and emotional depth of Irish folk music with his unique neoclassical style. Works like „The Salley Gardens” reflect his sensitivity to the modal structures, rhythmic intricacies, and lyrical themes inherent in Irish music. This synthesis not only revitalized traditional tunes but also symbolized Britten’s vision of cultural reconciliation. The study highlights the enduring appeal of Irish folklore, illustrating its transformation into a universal artistic legacy through Britten’s compositions, celebrated worldwide for their emotional resonance and cultural significance.
(Rezumat)
FOLCLORUL IRLANDEZ – SURSĂ DE INSPIRAȚIE PENTRU MINIATURILE VOCALE ALE LUI BENJAMIN BRITTEN
Acest articol explorează influența profundă a muzicii folclorice irlandeze asupra miniaturilor vocale ale lui Benjamin Britten, subliniind semnificația culturală și istorică a acesteia. Folclorul irlandez, profund înrădăcinat în tradiții vechi de secole, cuprinde cântece de dragoste, dansuri și legende, reprezentând un patrimoniu artistic vibrant. Reziliența acestei tradiții muzicale în contextul istoriei tumultuoase a Irlandei – marcată de conflictele cu Anglia și de Marea Foamete – evidențiază rolul său în conservarea identității naționale. Adaptările realizate de Britten ale melodiilor irlandeze ale lui Thomas Moore integrează profunzimea melodică și emoțională a muzicii folclorice irlandeze cu stilul său unic neoclasic. Lucrări precum „The Salley Gardens” reflectă sensibilitatea sa față de structurile modale, complicitățile ritmice și temele lirice specifice muzicii irlandeze. Această sinteză nu doar că a revitalizat melodiile tradiționale, dar a simbolizat și viziunea lui Britten asupra reconcilierii culturale. Studiul evidențiază atracția durabilă a folclorului irlandez, ilustrând transformarea acestuia într-un patrimoniu artistic universal prin compozițiile lui Britten, celebrate la nivel mondial pentru rezonanța emoțională și semnificația culturală.
(Keywords)
Benjamin Britten, folklore, harp, Irish songs, vocal miniatures, traditional
(Summary)
TRADITIONAL COBZA ACCOMPANIMENT IN THE FOLK MUSIC OF HUNGARIANS FROM THE SIRET-TAZLĂU REGION
Cobza (in Hungarian: koboz) is the most common short-necked lute type in East European folk music. One of its home regions is Moldavia in Eastern Romania, where it was widely used in dance music until the 1950s, as an accompanying instrument paired with a fiddle. The collections captured the playing of nine cobza players from the valleys of the Siret and Tazlău (in Hungarian: Szeret and Tázló) rivers. Five of them are Moldavian Hungarians and four are gypsy musicians. On the basis of archival recordings of Cluj Folklore Archive of the Romanian Academy and my own fieldwork, I have been working on a reconstruction of the traditional techniques and style of this instrument in that region. One task of the cobza was to reinforce the tonal centre of the tune in a drone-like manner. Secondly, it realized a rhythmic function by repeating and varying a set of motifs based on broken chords, complying with the rhythmic pattern of the respective genre. Thirdly, talented cobza players would also include some fragments of the t
(Rezumat)
ACOMPANIAMENTUL TRADIȚIONAL DE COBZĂ ÎN FOLCLORUL MUZICAL AL MAGHIARILOR DIN ZONA SIRET-TAZLĂU
Cobza (în limba maghiară: koboz) este cel mai comun tip de lăută cu gât scurt din muzica tradițională est-europeană. Una din regiunile sale de baștină este Moldova, în estul României, unde a fost folosită frecvent în muzica de joc până în anii 1950, drept instrument de acompaniament însoțind scripca (vioara). Culegerile de folclor au înregistrat interpretările a nouă cobzari din văile râurilor Siret și Tazlău. Cinci dintre ei sunt ciangăi (catolici de limbă maghiară), iar patru sunt muzicanți romi. Pe baza unor înregistrări din Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj și cercetărilor mei de teren, am început să lucrez la o reconstituire a tehnicilor și stilului tradiționale specifice acestui instrument în această regiune. Una dintre funcțiile cobzei era să susțină centrul tonal al melodiei prin formule repetitive. În al doilea rând, îndeplinea o funcție ritmică de acompaniament, repetând în mod variat un set de motive bazate pe acorduri arpegiate, respectând formulele ritmice de acompaniament al genului respectiv. În al treilea rând, cobzarii mai abili obișnuiau să utilizeze și anumite fragmente de melodie așa cum erau cântate acestea de scripcari, oferind o funcție melodică auxiliară.
(Keywords)
cobza; koboz; Moldavia; source criticism; reconstruction; instrumental folk music
(Summary)
THE SOUNDS OF A BULGARIAN VILLAGE – AN ATTEMPT TO RESTORE THE LOCAL MUSICAL AND CULTURAL MEMORY (FOLLOWING THE EXAMPLE OF THE CHRISTMAS AND LAZARUS SONGS FROM THE VILLAGE OF MILKOVITSA, PLEVEN REGION)
Тhe proposed research is a part of a larger study and based on personal field materials from the traditional spiritual and material culture of the village of Milkovitsa, Pleven area. Its main purpose is to present vital materials which illuminate a disappearing local culture from the end of the 20th and the beginning of the 21st century. Based on the documentary records and stories of the respondents, as well as through direct observations, an attempt is made to restore and preserve examples of the musical-cultural memory of a Bulgarian village. The paper further observes the connection between the presented Milkovitsa traditions and the culture of other local communities from Bulgaria and the Balkans. Last but not least, the research shows the adaptation of individual examples in the settlement which under the influence of various modern processes gradually enter the repertoire of the population and displace the local traditional musical culture.
(Rezumat)
SUNETELE UNUI SAT BULGĂRESC – O ÎNCERCARE DE RESTAURARE A MEMORIEI MUZICAL-CULTURALE LOCALE (URMÂND EXEMPLUL CÂNTECELOR DE CRĂCIUN ȘI DE SÂMBĂTA LUI LAZĂR DIN SATUL MILKOVIȚA, REGIUNEA PLEVNA)
Cercetarea propusă face parte dintr-un studiu mai amplu bazat pe materiale culese personal din teren din cultura tradițională spirituală și materială a satului Milkovița din regiunea Plevna. Scopul principal este prezentarea unor materiale de o importanță vitală care pun în lumină o cultură locală aflată pe cale de dispariție de la finalul secolului XX și începutul secolului XXI. Pe baza datelor documentare și a relatărilor informatorilor, precum și a observării directe, realizăm o încercare de a restaura și conserva exemple din memoria muzical-culturală a unui sat bulgăresc. Lucrarea analizează de asemenea legătura dintre tradițiile prezentate din Milkovița și cultura altor comunități locale din Bulgaria și Balcani. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, studiul descrie adaptarea unor exemple individuale, care, sub influența unor diverse procese moderne, intră în mod treptat în repertoriul populației, dislocând cultura muzicală locală tradițională.
(Keywords)
Musical folklore, Carol songs, Lazar songs, Milkovitsa, local musical culture
(Summary)
THE CĂLUȘARI RITUAL FROM THE ORĂȘTIE SUBAREA, HUNEDOARA. ASPECTS OF THE DEVELOPMENT OF THE CUSTOM
One of the oldest, most common and most controversial folk customs in our culture is that of the Călușari. This dance is found in Muntenia and Oltenia, but also in Transylvania and Banat. At the basis of the practice of the custom is a group of men that is highly organized according to certain social rules. However, even if the public considers it just a folk dance, it is more than that, having a sacred role, this dance is a vow that can even become a state of mind. Due to the fact that the Călușari is among the oldest, most interesting, but also most obscure Romanian folklore manifestations, having uncertain origins, it is part of the UNESCO heritage.
(Rezumat)
CĂLUȘARII DIN SUBZONA ORĂȘTIE, HUNEDOARA ASPECTE ALE DESFĂȘURĂRII OBICEIULUI
Unul dintre cele mai vechi, mai frecvente și mai controversate obiceiuri populare din cultura noastră este cel al călușarilor. Acest joc este atestat în Muntenia și Oltenia, dar și în Transilvania și Banat. La baza practicării obiceiului stă ceata de bărbați care este organizată conform cu anumite reguli sociale. Cu toate acestea, chiar dacă publicul îl consideră doar un dans popular, acesta este mai mult decât atât, având un rol sacral, acest dans fiind un jurământ, devenind chiar și o stare de spirit. Datorită faptului că se numără printre cele mai vechi, interesante, dar și obscure manifestări folclorice românești, având origini incerte, acest obicei face parte din patrimoniul UNESCO.
(Keywords)
Călușar, Orăștie, custom, choreography, costume
(Summary)
THE FRANÇOIS ROUSCHITZKI COLLECTION (1834)
The growing interest in old musical sources has led us to approach one of the oldest collections of urban folklore known in Romania: 42 Chansons et Danses Moldaves, Valaques, Grecs et Turcs arranged for piano by François Rouschitzki, published in Iasi in 1834 (Fig. 1). In order to provide the audience with a contemporary theoretical and audio vision of this material, the choice was made for an instrumental composition specific to the professional oral tradition – violin and cobza. The protagonists of the workshop – Marin Bunea, violin and Victor Botnaru, cobza, started from the idea of reconstructing the “original” version of a possible sound source of the melodies included in the collection, offering a performance perspective focused on preserving the essential elements specific to the sound processes of the lute bands of the time. On a theoretical level, the workshop presented a series of new information and theses on the collection and its author, emphasizing that this material can be both a subject
(Rezumat)
COLECȚIA LUI FRANÇOIS ROUSCHITZKI (1834)
Interesul crescând pentru sursele muzicale vechi ne-a determinat să abordăm una din cele mai vechi colecții de folclor urban cunoscută în spațiul românesc: 42 Chansons et Danses Moldaves, Valaques, Grecs et Turcs aranjate pentru pian de François Rouschitzki, editată la Iași în 1834 (Fig. 1). În intenția de a oferi publicului o viziune teoretică și sonoră contemporană asupra acestui material, s-a optat pentru o componență instrumentală specifică profesionalismului de tradiție orală – vioară și cobză. Protagoniștii atelierului – Marin Bunea, vioară și Victor Botnaru, cobză, au pornit de la ideea de a reconstitui versiunea „originală” a unei posibile surse sonore a melodiilor inserate în colecție, oferind o perspectivă interpretativă axată pe păstrarea elementelor esențiale specifice proceselor sonore etalate de formațiile lăutărești ale epocii. Pe plan teoretic, în cadrul atelierului au fost expuse o serie de noi informații și teze despre colecție și autorul acesteia, subliniindu-se faptul că acest material poate constitui atât un subiect de studiu pentru cercetători, cât și o sursă de inspirație pentru muzicieni.
(Keywords)
Folklore collections, urban folklore, François Rouschitzki, performing art
(Summary)
ETHNOMUSICOLOGICAL LANDMARKS IN THE FOLKLORE OF THE HUTSULS FROM BUKOVINA
Over time, the Hutsuls have developed a distinct culture, shaped by the natural environment in which they live and their historical contacts with other peoples. Residing in mountainous areas, they have developed a specific way of life centered around animal husbandry. The Hutsul language is a Ukrainian dialect with various Romanian and Polish influences, and their predominant religion is Orthodox Christianity. Traditional Hutsul music plays an essential role in their lives, being present at all important events, accompanying them from birth to death. Their folklore, along with the traditional instruments they use, contributes to the preservation of their cultural identity. Even today, Hutsul culture continues to stand as a testament to the identity of this people, offering a window into a simple, authentic world where nature, music, and traditions harmoniously intertwine.
(Rezumat)
REPERE ETNOMUZICOLOGICE ÎN FOLCLORUL HUȚULILOR DIN BUCOVINA
De-a lungul timpului, huțulii au avut o cultură aparte, care a fost implementată datorită mediului natural în care trăiesc și de contactele istorice cu alte popoare. Locuind în zone montane, aceștia au dezvoltat un mod de viață specific, bazat pe creșterea animalelor. Limba huțulă este un dialect ucrainean cu diverse influențe românești și poloneze, iar religia predominantă este cea ortodoxă. Muzica tradițională a huțulilor joacă un rol esențial în viața acestora, fiind prezentă în cadrul tuturor evenimentelor importante, însoțindu-i de la naștere până la moarte. Folclorul acestora, cât și instrumentele tradiționale pe care le folosesc contribuie la păstrarea identității lor culturale. Și în prezent, cultura huțulă continuă să fie o mărturie a identității acestui popor, oferind o fereastră spre o lume simplă, autentică în care natura, muzica și tradițiile se împletesc armonios.
(Keywords)
Hutsuls, folklore, Bukovina, folk costume.
(Summary)
TĂTĂRUȘI COMMUNE, IAȘI COUNTY – ETHNOMUSICOLOGICAL OBSERVATIONS. RHAPSODIST MARIA PETRIȘOR
Tătăruși commune in Iași county, located in the ethnofolkloric area of the Moldavian Plateau, near Dolhasca in Suceava county, is recognized as one with ancient folkloric traditions. It is where primary school teacher Alexandru Vasiliu-Tătăruși (1876-1945) made a name for himself at the end of the 19th century and in the first half of the 20th century. He published a series of collections of literary folklore (fairy tales, riddles, songs, laments, orations – some of them accompanied by musical transcriptions), highlighting the presence in Tătăruși commune of a rich and valuable collection of folklore traditions. The professor and folklorist Pavel Delion (1913-1997) of Iași also contributed to the study and publication of important ethnomusicological and musicological material on Tătăruși commune between the 7th and 9th decades of the 20th century, thus highlighting the talent of the peasant rhapsodists in the area.
One of the representatives of the Tătăruși style of singing is Maria Petrișor, born in 1933 in the village of Pietrosu in Tătăruși commune. She was trained as a rhapsodist from a very early age, on the basis of an oral training specific to folklore, and then established herself as a performer, singing “at festivals and weddings.” She has outstanding vocal qualities and has preserved her voice over the years. Maria Petrisor’s repertoire is of high quality, with real musical and thematic value. Although the material provided by the recordings is not extensive, the singer’s vocal qualities, still present even at the advanced age of 91, demonstrate real musical talent and a prodigious memory. Maria Petrișor can be considered a valuable bearer of an important part of the spiritual heritage of Tătăruși commune.
(Rezumat)
COMUNA TĂTĂRUȘI, JUDEȚUL IAȘI – REPERE ETNOMUZICOLOGICE. RAPSODUL MARIA PETRIȘOR
Comuna Tătăruși, județul Iași, situată în zona etnofolclorică a Podișului Moldovei, în apropiere de localitatea Dolhasca din județul Suceava, este recunoscută ca una cu vechi tradiții folclorice. În această localitate s-a făcut remarcat printr-o activitate susținută, la sfârșitul secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX, învățătorul Alexandru Vasiliu-Tătăruși (1876-1945). Acesta a publicat o serie de culegeri de folclor literar (basme, ghicitori, cântece, bocete, urături – unele însoțite și de transcrieri muzicale), reliefând prezența în comuna Tătăruși a unui bogat fond de tradiții folclorice, de mare valoare. De asemenea, și profesorul și folcloristul ieșean Pavel Delion (1913-1997) a contribuit, în deceniile 7-9 ale secolului XX, la studierea și publicarea unui important material etnomuzicologic cu privire la comuna Tătăruși, evidențiind astfel talentul rapsozilor țărani de aici.
Unul dintre reprezentanții cântecului tătărușan este Maria Petrișor, născută în 1933 în satul Pietrosu din comuna Tătăruși. Ea s-a format ca rapsod încă din tinerețe, pe baza învățării orale specifice folclorului, și apoi s-a afirmat în calitate de interpretă, cântând „pe la festivaluri și pe la nunți”. Are calități vocale deosebite și și-a păstrat vocea în timp. Repertoriul rapsodului Maria Petrișor este unul de calitate, cu reală valoare muzicală și tematică. Chiar dacă materialul pus la dispoziție prin înregistrări nu este extins, calitățile vocale ale interpretei, încă prezente și la înaintata vârstă de 91 ani, demonstrează un talent muzical autentic și o memorie prodigioasă, Maria Petrișor putând fi considerată o valoroasă persoană resursă a unei importante părți a patrimoniului spiritual al comunei Tătăruși.
(Keywords)
Tătăruși commune, ethnofolkloric area of the Moldavian Plateau, rural folklore, Romanian folklorists, Maria Petrișor
(Summary)
THE CONCEPT OF FEMALE BEAUTY IN SLOVAK TRADITIONAL MUSIC FROM BIHOR AND SĂLAJ COUNTIES
Through this collaboration we aim to portray the image of female beauty as it appears in the songs of the first half of the 20th century of the Slovak communities in the Bihor and Sălaj areas. In this approach, the main object of the research is the traditional Slovak music from Adriana Fúriková’s field collections, conducted in several Slovak villages in Bihor-Sălaj. We will undertake a literary-musical analysis to capture not only what the concept of feminine beauty means in the local collective mentality, but also to show the complexity of Slovak musical folklore.
(Rezumat)
CONCEPTUL DE FRUMUSEȚE FEMININĂ ÎN MUZICA TRADIȚIONALĂ SLOVACĂ DIN JUDEȚELE BIHOR ȘI SĂLAJ
Prin intermediul acestei colaborări ne propunem să portretizăm imaginea frumuseții feminine așa cum apare în cântecele din prima jumătate a secolului XX ale comunităților de slovaci din zonele Bihor- Sălaj. În acest demers, obiectul principal al cercetării îl constituie muzica tradițională slovacă din culegerile de pe teren ale Adrianei Fúriková, efectuate în mai multe sate din Bihor și Sălaj. Vom întreprinde o analiză literar-muzicală pentru a surprinde nu doar ce înseamnă conceptul de frumusețe feminină în mentalitatea colectivă locală, ci și pentru a arăta complexitatea folclorului muzical slovac.
(Keywords)
Slovak folklore, minorities, female beauty, Slovaks from Bihor and Sălaj
(Summary)
ETHNOMUSICOLOGICAL FIELD RESEARCH BY ROMAN PADLEWSKI IN MIESZKAŃCE VILLAGE (1933–1934)
This article is an attempt to reconstruct the ethnomusicological field research conducted in the Vilnius region by Polish composer, violinist, pianist, conductor, musicologist, reviewer and music activist – Roman Padlewski in the 1930s on behalf of the Stefan Batory University. Based on preserved letters to ethnographer Maria Znamierowska-Prüfferowa and the composer’s parents I will reconstruct the range of his research, its significance, and Padlewski’s conclusions drew based on the songs he heard.
(Rezumat)
CERCETARE ETNOMUZICOLOGICĂ DE TEREN REALIZATĂ DE ROMAN PADLEWSKI ÎN SATUL MIESZKAŃCE (1933–1934)
Acest articol este o încercare de a reconstrui cercetarea etnomuzicologică de teren realizată în regiunea Vilnius de compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul, muzicologul, criticul și activistul muzical Roman Padlewski în anii 1930 în numele Universității Stefan Batory. Pe baza scrisorilor păstrate, adresate etnografei Maria Znamierowska – Prüfferowa și părinților compozitorului, voi reconstrui sfera cercetării sale, semnificația ei și concluziile lui Padlewski extrase din cântecele pe care le-a auzit.
(Keywords)
Roman Padlewski, Maria Znamierowska-Prüfferowa, Vilnius, Mieszkańce, Polish folk songs
(Summary)
MUSICAL FOLKLORE IN THE MODERN RURAL COMMUNITY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA
Musical folklore, presented in various artistic forms, constitutes an integral part of ethnic culture. The functioning of folklore in rural areas nowadays takes place in different ways. We refer to: the promotion of folklore productions in their natural context of circulation by bearers anchored in tradition, especially in small villages, but in decline due to massive migration and population aging; the performance of folklore creations by representatives of the younger generation, under the same natural, traditional conditions of manifestation, who however learned the repertoire in school, or, more rarely, from authentic bearers; the planned reconstitution of various traditions, customs, etc. within educational institutions, kindergartens, for educational purposes; the activity of folklore ensembles at schools and cultural centres. The processes related to musical folklore in the modern rural community reflect a complex dynamic between tradition and modernity. Despite the fact that rural societies have changed significantly in the recent decades, musical folklore remains an important element of identity, even if, in many cases, in an adapted form.
(Rezumat)
FOLCLORUL MUZICAL ÎN COMUNITATEA RURALĂ MODERNĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA
Folclorul muzical, prezentat în diferite forme artistice, constituie o parte integrantă a culturii etnice. Funcționarea folclorului în mediul rural în etapa contemporană are loc în moduri diferite. Ne referim la: promovarea producțiilor folclorice în contextul lor firesc de circulație de către păstrători ancorați în tradiție, mai ales în satele mici, însă în declin din cauza migrației masive și a îmbătrânirii populației; interpretarea creațiilor folclorice de către reprezentații generației mai tinere, în aceleași condiții firești, tradiționale, de manifestare, dar care au învățat repertoriul în școală, ori, mai rar, de la păstrătorii autentici; reconstituirea planificată a diferitor tradiții, obiceiuri etc. în cadrul instituțiilor de învățământ, grădinițe, cu scop educațional; activitatea ansamblurilor folclorice pe lângă școli și case de cultură. Procesele legate de folclorul muzical în comunitatea rurală modernă reflectă o dinamică complexă între tradiție și modernitate. În pofida faptului că societățile rurale s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii, folclorul muzical rămâne un element identitar important, chiar dacă deseori într-o formă adaptată.
(Keywords)
Musical folklore, rural community, transmission, reconstitution, remodelling, performance, desecration, vulgar amateurism
(Summary)
FIRST STEPS IN GOOD AND SUCCESSFUL PEDAGOGICAL WORK IN TEACHING BULGARIAN FOLK DANCES. SOME USEFUL PRACTICES.
The article is geared towards the responsibility, significance and importance of the students’ first attempts as teachers. Attention is paid to some useful practices in their training as future teachers of Bulgarian folk dances. The determined role of the good pedagogical work of the choreographer-teacher in creating habits and skills in the students is also focused. The article also directs attention to: the success in dance education when the study material is combined with the correct methodology, practice and emotional connection with the young dancers; the decisive role of the teacher not only in the technical growth of the students, but also in the development of their physical progress, emotional feelings, creative thinking, social communication, artistic taste, intellect and vision of the world.
(Rezumat)
PRIMII PAȘI ÎNTR-O ACTIVITATE EFICIENTĂ ȘI DE SUCCES ÎN PREDAREA DANSURILOR TRADIȚIONALE BULGĂREȘTI. CÂTEVA PRACTICI UTILE.
Articolul este axat pe responsabilitatea, semnificația și importanța primelor încercări ale studenților în activitatea lor ca profesori. Se acordă atenție unor practici utile în formarea lor ca viitori profesori de dansuri tradiționale bulgărești. Rolul determinat al activității pedagogice eficiente a profesorului-coregraf în crearea de deprinderi și aptitudini ale studenților este de asemenea analizat. Articolul atrage atenția și asupra: succesului în educația coregrafică atunci când materialul de studiu este combinat cu metodica, practica și conexiunea emoțională corectă cu tinerii dansatori; rolului decisiv al profesorului nu doar în evoluția tehnică a studenților, ci și în dezvoltarea progresului lor fizic, stărilor emoționale, gândirii creative, comunicării sociale, gustului artistic, intelectului și viziunii asupra lumii.
(Keywords)
Bulgarian dances, training, useful practices
(Summary)
THE PERSISTENCE OF A MELODIC TYPE IN THE TRANSYLVANIAN TRADITIONAL SPACE: BETWEEN STRUCTURAL UNITY AND REGIONAL DIVERSITY
The present study examines the persistence of a melodic type found in several regions of Transylvania, such as Maramureș, Bistrița, the Apuseni Mountains, and Banat. The 23 musical examples, drawn from various folk music collections, feature texts of diverse thematic content, including both occasional and non-occasional lyrical forms. Despite thematic variety and distinct social functions, the melody displays a certain stability, becoming a marker of Transylvanian stylistic unity. The stability of the melody, contrasted with the flexibility of the text, highlights its role as a vehicle of collective memory and an expression of traditional continuity. Structural analysis reveals both common features and regional particularities. The study also emphasizes the contemporary relevance of this melodic type, still present today in staged performances, which confirms its dual role: a factor of cultural cohesion and a support for the expressive diversity of the traditional repertoire.
(Rezumat)
PERSISTENȚA UNUI TIP MELODIC ÎN SPAȚIUL TRADIȚIONAL TRANSILVĂNEAN: ÎNTRE UNITATE STRUCTURALĂ ȘI DIVERSITATE REGIONALĂ
Studiul de față prezintă persistența unui tip melodic întâlnit în câteva zone din Transilvania, precum Maramureș, Bistrița, Munții Apuseni și Banat. Cele 23 de exemple muzicale extrase din mai multe colecții de folclor muzical prezintă texte literare variate din perspectivă tematică, atât din lirica neocazională, cât și din cea ocazională. În ciuda diversității tematice și a funcțiilor sociale distincte, melodia prezintă o oarecare stabilitate, devenind un reper al unității stilistice transilvănene. Stabilitatea melodiei, în contrast cu flexibilitatea textului literar, ilustrează rolul ei ca suport al memoriei colective și expresie a continuității tradiționale. Analiza structurală muzicală evidențiază atât trăsături comune, cât și particularități regionale. De asemenea, se subliniază actualitatea tipului melodic, prezent și astăzi în interpretări scenice, ceea ce confirmă dublul său rol: factor de coeziune culturală și suport pentru diversitatea expresivă a repertoriului tradițional.
(Keywords)
Old style song, common melodic type, Țara Chioarului, Transylvania, stylistic unity, variational diversity
(Summary)
THE REPERTOIRE OF CLARINETIST ION BULDUMEA IN THE CONTEXT OF THE EVOLUTION OF CONCERT TRADITIONAL FOLK MUSIC IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA AT THE TURN OF THE 20TH AND THE 21ST CENTURIES
Ion Buldumea’s personality is well known in the musical environment of the Republic of Moldova for his contribution to the development and promotion of concert traditional folk music. His style of performance, technical and artistic level, as well as his personal vision in selecting, arranging, and showcasing the repertoire distinguishes him from other instrumentalists. He is known as a performer/instrumentalist, composer of instrumental melodies, orchestrator, musical editor, and proofreader. Over time, he has become a benchmark in the performance of aerophone musical instruments (clarinet, alto saxophone, soprano saxophone, tárogató, flutes, tilinca, ocarina, etc.), successfully demonstrating and highlighting their technical and expressive possibilities through virtuosic (academic- style) performance, exceptional sound, and musicality.
(Rezumat)
REPERTORIUL CLARINETISTULUI ION BULDUMEA ÎN CONTEXTUL EVOLUȚIEI MUZICII POPULARE DE CONCERT DIN REPUBLICA MOLDOVA LA CONFLUENȚA SECOLELOR XX-XXI
Personalitatea lui Ion Buldumea este bine cunoscută în mediul muzical din Republica Moldova pentru aportul său la dezvoltarea și promovarea muzicii populare de concert. Maniera sa interpretativă, nivelul tehnico – interpretativ, viziunile proprii în alegerea, tratarea și valorificarea repertoriului îl evidențiază față de alți instrumentiști. Este cunoscut ca interpret/instrumentist, autor de melodii instrumentale, orchestrator, redactor și corector muzical. În timp, a devenit un etalon al interpretării la instrumente muzicale aerofone (clarinet, saxofon alto, saxofon soprano, taragot, fluiere, tilincă, ocarină etc.), reușind să demonstreze/evidențieze posibilitățile tehnice și interpretative ale acestora prin virtuozitatea/performanța de interpretare (de tip academic/academizat), sunet şi muzicalitate excepțională.
(Keywords)
Traditional music, Ion Buldumea, clarinet, repertoire, concert music.
(Summary)
FIRST TRADITIONAL AND TÁNCHÁZ (“DANCE HOUSE”) ORCHESTRAS
From the second half of the 20th century onwards, the changing musical demands of village society led to a shift from the service-oriented, local, local-needs music-making of village musicians to the theatrical, virtuoso performance of urban gypsy musicians. The influence of the dance house movement played a role in this, as its audience did not exert community control over the musicians. The new generation of musicians of the dance- house movement learn folk music as stage performers from the outset, and their knowledge covers the musical repertoire of the entire Hungarian- speaking world and not just a small region. As a result, they are more inclined to move towards folk music arrangements and even other musical genres, so that neither their repertoire nor their instrumentation can be called authentic folk music, although it is often labelled as such because of its easier marketability. Since the dance house movement has relied on professional support and guidance from folk music research from its inception, in the absence of community control, it should continue to rely on professional control. Therefore, authentic folk music based on archived material resulting from decades of collecting should be kept separate from world music and other commercially based and evolving genres such as folk jazz, folk-rock, etc.
(Rezumat)
PRIMELE ORCHESTRE TRADIȚIONALE ALE CASELOR DE DANS (TÁNCHÁZ)
Începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, până în prezent, cerințele muzicale în schimbare ale societății rurale au condus la o deplasare de la activitatea muzicală a muzicienilor locali, orientați înspre deservirea comunității și nevoile locale, către interpretările teatrale, de virtuozitate, ale muzicanților țigani de la oraș. Influența mișcării caselor de dans a jucat un rol aici, deoarece publicul acestora nu a exercitat nici un control comunitar asupra muzicienilor. Noua generație de muzicieni ai mișcării caselor de dans învață muzica folclorică tradițională în calitate de artiști de scenă de la bun început, iar cunoștințele lor acoperă repertoriul muzical al întregii comunități vorbitoare de limbă maghiară, nu doar al unei mici regiuni. Drept rezultat, ei au o mai mare tendință de a se îndrepta către aranjamente de muzică folclorică și chiar muzică aparținând altor genuri, astfel încât nici repertoriul lor, nici instrumentația pe care o folosesc nu pot fi numite de muzică tradițională autentică, deși e adesea etichetată astfel pentru că e mai ușor de comercializat. Din moment ce mișcarea caselor de dans s-a bazat pe sprijin și îndrumare profesioniste din partea specialiștilor în domeniu încă de la apariția sa, în lipsa controlului comunității, ar trebui să continue să se bazeze pe controlul profesionist. De aceea, muzica tradițională autentică bazată pe material arhivat, rezultat din decenii de culegeri, ar trebui păstrată separat de muzica etno și alte genuri de natură comercială, aflate în ascensiune, cum sunt folk jazz, folk-rock etc.
(Keywords)
Ethno-organology, táncház (“dance house”) method, authentic and non- authentic orchestras
(Summary)
A BAGPIPE AND SEVERAL LETTERS
Cornerevais situated in Caraș-Severin county. Known as the commune with the most villages in Romania, Cornereva was, until around 1990, a nucleus of bagpipe music. Gathered around Nicolae Nemeș-Munteanu, the “Cornereva Bagpipers” were among the last performers of the double- chanter bagpipe in the Banat region. Being, in some cases, bagpipe builders themselves, the musicians left us a series of songs, some of which were printed on a small 45 RPM disc, in the early 1970s. It was also during this period that an exchange of letters began between ethnomusicologists Tiberiu Alexandru, Gottfried Habenicht, and Nicolae Nemeș-Munteanu. Several letters remained in the bagpiper’s family archive. Their reading and analysis, today, lead to an outline of the relationship between Nemeș- Munteanu and the two ethnomusicologists, as well as to a slightly clearer picture of the life of a researcher of the Socialist Republic of Romania, during that period.
(Rezumat)
UN CIMPOI ȘI CÂTEVA SCRISORI
Cornereva este o localitate aflată în județul Caraș-Severin. Cunoscută ca fiind comuna cu cele mai multe sate din România, Cornereva a fost, până în jurul anului 1990, un nucleu al muzicii de cimpoi. Grupați în jurul lui Nicolae Nemeș-Munteanu, „Cimpoierii din Cornereva” au fost printre ultimii interpreți la cimpoiul cu carabă dublă de tip bănățean. Fiind, în anumite cazuri, și meșteri constructori de cimpoaie, muzicanții au lăsat în urma lor o serie de cântece – câteva fiind chiar imprimate pe un mic disc Electrecord, la începutul anilor ‘70. Tot în această perioadă începe un schimb de scrisori între etnomuzicologii Tiberiu Alexandru, Gottfried Habenicht și Nicolae Nemeș-Munteanu. Câteva scrisori au rămas în arhiva familiei cimpoierului. Lectura și analiza lor, astăzi, duc la o conturare a relației dintre Nemeș- Munteanu și cei doi etnomuzicologi, cât și la o imagine puțin mai clară a vieții unui cercetător din RSR a acelei perioade.
(Keywords)
Bagpipes, Banat, folklore, Nemeș-Munteanu, Gottfried Habenicht, Tiberiu Alexandru, Cornereva
(Summary)
RESTITUTION: CHORAL FANTASY SUITE LIMBA NOASTRĂ BY A. SOLOMON TO THE LYRICS OF A. MATEEVICI
The article brings to the attention of the academic community an original choral composition composed in the 1930s, of considerable cultural, historical and artistic significance, relevant both for researchers and performers: The Fantasy Suite for a cappella choir Limba noastră by Anatol Solomon, to the well-known lyrics of Alexei Mateevici. The work experienced a “turbulent” history, remaining unknown in the Romanian cultural space for more than five decades. It was only in 1998 that it was first performed in Craiova, followed by the recording of a fragment by the Choir of the Romanian Patriarchate. The Chișinău premiere of this creation will take place during the Interbelic- Fest festival, in September 2025. The present study aims to highlight certain musical-compositional features and folkloric origins, which outline the originality of this work, that deserves to claim a place in the Romanian choral musical heritage.
(Rezumat)
RESTITUIRI: SUITA-FANTEZIE CORALĂ LIMBA NOASTRĂ DE ANATOL SOLOMON PE VERSURI DE ALEXEI MATEEVICI
Articolul aduce în atenția comunității academice o compoziție corală originală compusă în anii 1930, de certă valoare cultural-istorică și artistică, cu relevanță atât pentru cercetători, cât și pentru interpreți: Suita-Fantezie pentru cor a cappella „Limba noastră” de Anatol Solomon, pe bine- cunoscutele versuri ale lui Alexei Mateevici. Lucrarea a traversat o istorie „turbulentă”, rămânând necunoscută în spațiul românesc timp de peste cinci decenii. Abia în anul 1998 a fost interpretată pentru prima dată la Craiova, iar un fragment a fost ulterior înregistrat de Corul Patriarhiei Române. Premiera chișinăuiană a acestei creații va avea loc în cadrul festivalului Interbelic-Fest, în septembrie 2025. Studiul de față își propune să evidențieze câteva particularități muzical-compoziționale și filiații folclorice, ce conturează originalitatea acestei lucrări, menită să își revendice un loc în patrimoniul muzical coral românesc.
(Keywords)
Choir, Limba noastră, A. Mateevici, A. Solomon, folklore.
(Summary)
KALUSHARI DANCES AND PRACTICES FROM THE PLEVEN REGION – BETWEEN TRADITION AND TRANSFORMATION (BASED ON FIELD MATERIALS)
In folklore, “The week of Rusalya” (“Rusalya’s week” or “Rusalya”) is associated with a number of beliefs about the appearance of strange and dangerous creatures, part of the demonology of various peoples. In the past, there were a number of injunctions and prohibitions for this time of the year, and preventive actions and rituals were performed, among them the Kalushari visits and dances – common in some settlements on the south bank of the Danube River. Through the stories of the respondents, this text presents a reconstruction of the Kalushari custom from the village of Milkovița, Pleven region and neighbouring villages. The paper discusses the contemporary state of these practices and the musical material that accompanies them as part of the local shape of the traditional musical culture of the villages in the Danube region.
(Rezumat)
DANSURI ȘI PRACTICI ALE CĂLUȘARILOR DIN REGIUNEA PLEVNA – ÎNTRE TRADIȚIE ȘI TRANSFORMARE (PE BAZA MATERIALELOR DIN TEREN)
În folclor, „Săptămâna Rusaliilor” („Săptămâna de Rusalii” sau „Rusaliile”) e asociată cu o serie de credințe despre apariția unor creaturi bizare și primejdioase, care fac parte din demonologia mai multor popoare. În trecut, existau o serie de imperative și interdicții pentru acest timp al anului, când se desfășurau acțiuni și ritualuri cu rol de prevenire, printre care vizitele și dansurile Călușarilor – comune în unele localități de pe malul sudic al Dunării. Prin prisma relatărilor respondenților, acest text prezintă o reconstituire a obiceiului Călușarilor din satul Milkovița, regiunea Plevna, și din satele învecinate. Articolul analizează statusul contemporan al acestor practici și materialul muzical care le însoțește, ca parte din aspectul local al culturii muzicale tradiționale a satelor din regiunea Dunării.
(Keywords)
Kalushari, traditional music, traditional dances, cultural heritage, Milkovitsa, Danube region