Current issue
(Summary)
DIFFERENCES BETWEEN THE HARMONIZATION PRACTICES OF RURAL AND URBAN GYPSY BANDS
From the second half of the 18th century Roma musicians, the so-called Gypsy bands became the most frequent representatives of instrumental folk and popular music not only in Hungary, but to the same extent in Romania, the Balkans and Turkey, and at many other places. The Rom (i. e. Gypsy) musicians had nothing common with wandering Romani people. There were also Jewish musicians with the same function, but to a lesser extent in Hungary till the end of the 19th century. This kind of music, closely associated with the playing of Gypsy bands, became gradually the music of the cities as well, because served as an ideological and emotional framework to the emergence of the Hungarian nation as a political and cultural entity. During the history, and the development of this cultural and social phenomenon clear differences between rural and urban Gypsy bands emerged concerning both their performing styles and repertoires as well. Nevertheless, the main difference between folk music and popular art music, namely the rural and urban string-bands performances does not reside in the melodic material. Data show that the most important difference between Hungarian folk music of rural tradition and urban one (i. e. popular songs) is not in the melodies, but in the manner of performance. The role of Gypsy musicians, both rural and urban, was the execution, performing in special manner (including the harmonization as well), and not the creation, composing music.
(Rezumat)
DIFERENȚE ÎNTRE PRACTICILE DE ARMONIZARE ALE FORMAȚIILOR DE LĂUTARI ROMI DIN MEDIUL RURAL ȘI URBAN
Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, muzicienii romi, cunoscuți sub denumirea de lăutari, au devenit cei mai frecvenți reprezentanți ai muzicii populare instrumentale și de divertisment nu numai în Ungaria, ci în aceeași măsură în România, Balcani și Turcia și în multe alte locuri. Muzicienii romi (i. e. țigani) nu aveau nimic în comun cu populațiile de romi nomazi. Existau și muzicieni evrei cu același rol, dar într-o mai mică măsură în Ungaria până la finalul secolului al XIX-lea. Acest tip de muzică, strâns legată de activitatea tarafurilor de țigani, a devenit treptat și muzica orașelor, întrucât servea drept cadru ideologic și emoțional pentru consolidarea națiunii ungare ca entitate politică și culturală. Pe parcursul istoriei și a dezvoltării acestui fenomen cultural și social au apărut diferențe clare între tarafurile țigănești ruraleși urbane, atât în privința stilului interpretativ, cât și a repertoriilor. Totuși, principala diferență între muzica populară și muzica de artă populară, respectiv între interpretările lăutarilor rurali și urbani, nu rezidă în materialul melodic. Datele arată că diferența cea mai importantă între muzica folclorică maghiară de tradiție rurală și cea urbană (adică cântecele de divertisment) nu se află în melodii, ci în maniera de interpretare. Rolul muzicanților țigani, fie ei rurali sau urbani, era execuția, interpretarea într-o manieră specială (incluzând și armonizarea), și nu crearea, compunerea muzicii.
(Keywords)
18th –19th century Hungarian music, folk music, popular music, popular art song, Gypsy music, harmonization
(Summary)
INFLUENCES OF THE TONAL- FUNCTIONAL SYSTEM IN THE SONG OF THE STAR REPERTOIRE
The so-called Song of the Star is present, alongside carols, in the Christmas customs repertoire, generally represented by melodies whose themes focus on the events related to the Birth of Jesus Christ, especially the story of the Star that guided the Three Wise Men on their way to Nazareth. The custom overlaps with that of carolling, having the same sequences and function: the request to the host, carolling—the singing accompanied by the rhythmic movement of the star, wishes for health and prosperity, as well as the sharing of gifts by the host. The differentiation between a carol and a Song of the Star was made in collections from the interwar period, as well as in more recent ones, based on criteria that establish the Song of the Star as a newer tradition that has undergone semi-scholarly, bookish, or foreign influences, especially in the last two centuries. The paper aims to reflect some of the consequences of adopting Western-origin songs into the Song of the Star repertoire, whose characteristics belong to the tonal- functional system, giving the folk singing unnatural accents in verse, ternary meter, anacrusis, adaptation to the distributive rhythmic system, elaborate bistrophic form, replacing the modal language, the giusto-syllabic system, the form naturally moulded onto the folk verse. The discussion also addresses the phenomenon of „folklorization” of some cultured-origin melodies that have entered circulation, as well as the lack of variants of songs that could not be assimilated by the folk performer.
(Rezumat)
INFLUENȚE ALE SISTEMULUI TONAL-FUNCȚIONAL ÎN REPERTORIUL CÂNTECULUI DE STEA
Cântecul de stea este prezent, alături de colinde, în repertoriul obiceiurilor de Crăciun, fiind reprezentat în general de melodii a căror tematică se centrează pe evenimentele legate de Nașterea lui Iisus Christos, în special pe povestea Stelei care i-a însoțit pe Cei Trei Magi în drumul spre Nazaret. Obiceiul se suprapune peste cel al colindatului, având aceleași secvențe și funcție: cererea către gazdă, colindatul- cântarea însoțită de mișcarea ritmică a stelei, urarea de sănătate și prosperitate, precum și împărțirea darurilor de către gazdă. Diferențierea dintre colindă și cântec de stea s-a făcut în culegerile din perioada interbelică, dar și în cele realizate mai recent pe baza unor criterii ce impun cântecul de stea ca o specie de dată mai recentă care a suferit influențe semiculte, cărturărești sau străine, în special în ultimele două secole. Lucrarea își propune să reflecte câteva dintre consecințele adoptării în repertoriul cântecului de stea a unor cântece de proveniență apuseană, ale căror caracteristici aparțin sistemului tonal- funcțional, conferind cântării populare accente nefirești în vers, metru ternar, anacruză, adaptarea la sistem ritmic distributiv, formă elaborată bistrofică, înlocuind limbajul modal, sistemul giusto-silabic, forma mulată firesc pe versul popular. De asemenea se aduce în discuție și fenomenul de „folclorizare” a unor melodii de proveniență cultă intrate în circulație, dar și lipsa variantelor unor cântece care nu au putut fi asimilate de către interpretul popular.
(Keywords)
Song of the Star, carol, tonal-functional system, modality-tonality, collections of carols and Songs of the Star
(Summary)
ARGUMENTS FOR PRESERVING CHILDREN’S FOLK SONGS IN SCHOOL MUSIC EDUCATION. ALTERNATIVE SCHOOL TEXTBOOKS FOR SECOND GRADE MUSIC AND MOVEMENT
In the present study we have focused our attention on children’s folklore, a millenary genre, which nowadays is gradually losing its functionality. Children’s interest is radically altered in the century of technology, almost entirely excluding the spontaneous manifestations of yesteryear that gave birth to this wonderful and fascinating genre. Leading 20th-century pedagogical promoters have campaigned tirelessly not only for the inclusion of folklore in the educational repertoire, but also for the entire educational process to be based on the pillars of national folklore, considering it to be the most authentic and accessible source of musical education. In our study we focused on the content of folkloric works present in the alternative textbooks of Music and Movement for the second grade, making a radiography of the presence of folkloric songs in the four textbooks in use, recording and commenting on the evolution of the songs found in the textbooks. Throughout our study we have tried to highlight that this art form is meant to enrich students’ knowledge of the folk tradition of the past, contributing to the formation of a complex national culture.
(Rezumat)
ARGUMENTE PENTRU CONSERVAREA CÂNTECELOR DIN FOLCLORUL COPIILOR ÎN EDUCAȚIA MUZICALĂ ȘCOLARĂ. MANUALELE ȘCOLARE ALTERNATIVE DE CLASA A II-A MUZICĂ ȘI MIȘCARE.
În studiul de față ne-am concentrate atenția asupra folclorului copiilor, un gen milenar, care în zilele noastre își pierde treptat funcționalitatea. Interesul copiilor este radical modificat în secolul tehnologiei, excluzând aproape integral manifestările spontane de odinioară, care au dat naștere acestui minunat și fascinant gen. Promotorii de seamă ai pedagogiei secolului XX au militat neîncetat, nu numai pentru includerea folclorului în repertoriul educațional, ba mai mult, pentru așezarea întregului proces educativ pe pilonii folclorului național, considerând că acesta este cea mai autentică și accesibilă sursă de educație muzicală. În studiul nostru ne-am focusat pe conținutul de lucrări folclorice prezente în manualele alternative de Muzică și mișcare pentru clasa a II-a, realizând o radiografie a prezenței cântecelor de apartenență folclorică în cele patru manuale în uz, consemnând și comentând evoluția cântecelor regăsite în manuale. Pe parcursul studiului nostru am încercat să evidențiem că această formă de artă este menită să îmbogățească cunoștințele elevilor asupra tradiției populare de odinioară, contribuind la formarea unei culturi naționale complexe.
(Keywords)
Children’s folklore, education, songs, music pedagogy of the 21st century, alternative textbooks for 2nd grade
(Summary)
20 YEARS OF ROMANIAN CAROLS – A MODEL FOR DISSEMINATING MUSICAL FOLKLORE RESEARCH –
Recruiting staff and students from the „Gheorghe Dima” National Academy of Music in Cluj-Napoca, along with experienced folklore collectors, Professor Ioan Bocșa conducted field expeditions in Alba and Hunedoara counties. As a result, the volumes „1484 carols with text and melody” were published in 1999. To refine the collection, Ioan Bocșa collaborated with Professor Dr. Ileana Szenik, leading to the publication of the „Romanian Carols” collection in 2003. Significant improvements included relative transposition, typological classification, and an extensive introductory study. The study presented morphological aspects of the material and a detailed typological classification, facilitating easier orientation and comparison within the collection. The typological classification by Szenik incorporated various morphological musical characteristics, resulting in seven supergroups. An alphabetical index of initial verses allowed for thematic and melodic comparisons, enhancing the collection’s usability.
(Rezumat)
20 DE ANI DE COLINDE ROMÂNEȘTI – MODEL PENTRU DISEMINAREA CERCETĂRII FOLCLORULUI MUZICAL –
Formând o echipă de cadre didactice și studenți de la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, împreună cu colecționari experimentați de folclor, prof. dr. Ioan Bocșa a condus cercetări în teren în județele Alba și Hunedoara, având ca rezultat volumele „1484 colinde cu text și melodie”. Pentru a rafina colecția, Ioan Bocșa a cooptat-o în echipă pe prof. dr. Ileana Szenik, publicând împreună ulterior volumele „Colinde românești” în 2003. Noile volume au inclus transpunerea relativă, clasificarea tipologică și un studiu introductiv extensiv cuprinzând aspectele morfologice ale materialului și o clasificare tipologică detaliată, facilitând orientarea și comparația mai ușoară în cadrul colecției. Clasificarea tipologică a Ilenei Szenik se bazează pe caracteristici morfologice muzicale, rezultînd astfel șapte supragrupe. Un index alfabetic al versurilor inițiale a permis comparații tematice și melodice, îmbunătățind utilizarea colecției.
(Keywords)
Traditional carol, typological classification, folklore research
(Summary)
GAVRIIL GALINESCU – 140 YEARS SINCE BIRTH. “FOLK SONGS FROM MOLDAVIA” – A VALUABLE RECLAIMING OF NEAMȚ COUNTY’S MUSICAL FOLKLORE
Gavriil Galinescu (1883-1960), a musical personality whose 140th birth anniversary was celebrated in 2023, distinguished himself through sustained activity in multiple areas as a teacher, conductor, composer, folklorist, and Byzantinist. As a university professor, he taught Theory and Solfeggio at the Music Academies of Chernivtsi and Iași, and in his compositions, both choral and orchestral, he focused on the valorisation of Romanian folklore and Byzantine tradition music.
This paper focuses on highlighting and revisiting the didactic and compositional activities of Gavriil Galinescu, as well as his endeavours in the field of musical folklore collection, which resulted in a rich and representative musical fund, especially for the region of Moldavia, particularly the Bistrița Valley. The importance of the anthology Cântece populare din Moldova [Folk Songs from Moldavia], published by Gavriil Galinescu in 2019 in Piatra Neamț, compiled and edited by musicologist PhD Vasile Vasile, will be emphasized. This anthology is particularly valuable because, during the folklorist’s lifetime, his collections did not have the chance to be published.
(Rezumat)
GAVRIIL GALINESCU –140 DE ANI DE LA NAȘTERE. „CÂNTECE POPULARE DIN MOLDOVA” – O VALOROASĂ RESTITUIRE A FOLCLORULUI MUZICAL NEMȚEAN
Gavriil Galinescu (1883-1960), personalitate muzicală de la a cărui naștere se împlinesc 140 de ani în anul 2023, s-a distins printr-o susținută activitate pe multiple planuri, ca profesor, dirijor, compozitor, folclorist și bizantinolog. Ca profesor universitar a predat Teorie și solfegiu la Academiile de muzică din Cernăuți și Iași, iar în ceea ce privește componistica, a fost preocupat în creațiile sale corale, camerale și simfonice mai ales de valorificarea folclorului și a muzicii de tradiție bizantină.
Lucrarea de față se va axa pe reliefarea și rememorarea activității didactice și componistice a lui Gavriil Galinescu, precum și a preocupărilor acestuia în domeniul culegerii de folclor muzical, care s-au soldat cu colectarea unui bogat fond muzical, reprezentativ mai ales pentru zona Moldovei, în particular pentru zona Văii Bistriței. Va fi subliniată importanța antologiei lui Gavriil Galinescu – „Cântece populare din Moldova”, publicată în 2019 la Piatra Neamț, alcătuită, îngrijită și prefațată de muzicologul Dr. Vasile Vasile. Aceasta reprezintă o restituire deosebit de valoroasă, deoarece în timpul vieții folcloristului, culegerile sale nu au avut șansa de a vedea lumina tiparului.
(Keywords)
Gavriil Galinescu, anniversary portrait, Moldavia, Bistrița Valley, folklore collection
(Summary)
CONSIDERATIONS ON THE PERCEPTION AND PERFORMANCE OF THE “NEW” MUSICAL FOLKLORE FROM “ȚARA CHIOARULUI” IN THE PERIOD FROM 1958 TO 1980
The present research starts from the idea that each historical period has its own elements of modernity that evolve together with society. We bring into discussion a non-homogeneous repertoire, collected during the years 1958 to 1980 from “Țara Chioarului”, an ethnographic area from Maramureș. The musical material that we want to analyze represents a number of 85 songs that, over time, have undergone important structural changes. Temporally speaking (we mean the period in which they were collected) they coexist with a traditional repertoire that very well emphasizes the specifics of the area. Some songs, although heard on the radio or by other means, were included in the non-occasional repertoire of the people in the researched area. By comparing the two versions (the song collected from the field and the recorded, heard version, from which the informant started) we will notice that the intention of the common people is not to imitate or sing exactly as they heard that song. Fragments remained in their mind, which were later re-performed, relying on good taste.
(Rezumat)
CONSIDERAȚII ASUPRA PERCEPȚIEI ȘI INTERPRETĂRII FOLCLORULUI MUZICAL ,,NOU” DIN ,,ȚARA CHIOARULUI”, ÎN PERIOADA ANILOR 1958-1980
Cercetarea de față pornește de la ideea că fiecare perioadă istorică are propriile elemente de modernitate care evoluează o dată cu societatea. Aducem în discuție un repertoriu neomogen, cules în perioada anilor 1958-1980 din Țara Chioarului, o zonă etnografică din Maramureș. Materialul muzical pe care dorim să îl analizăm (85 de cântece) a suferit de-a lungul timpului modificări structurale importante. Temporal vorbind (ne referim la perioada în care au fost culese), ele coexistă cu un repertoriu tradițional care subliniază foarte bine specificul zonei.
Unele cântece, deși auzite la radio sau prin alte mijloace, au fost incluse în repertoriul neocazional al chiorenilor. Făcând o comparație între cele două versiuni (cântecul autohton și varianta auzită, însușită de la radio sau alte mijloace) vom observa că intenția omului de rând nu este aceea de a imita sau de a cânta exact așa cum a auzit acel cântec. În mintea lui au rămas fragmente care au fost ulterior reinterpretate, bazându-se pe bunul gust.
(Keywords)
“Țara Chioarului”, “folklorized” song, folk romance, song of choral inspiration, comparative analysis
(Summary)
THE ROLE OF THE WORKS OF ‘FOLKLORIST COMPOSERS’ IN THE DEVELOPMENT OF CHORAL MUSIC IN THE 20TH CENTURY
Nearly two centuries ago, choral compositions inspired by folk traditions emerged in the indigenous musical culture, both through the diligence of composers in creating a considerable number of works and through the efforts of conductors to foster intense artistic activity among choral ensembles, groups, and gatherings. Similarly, sustained research activities and the ways in which composers utilized folk elements within choral works, characterized by remarkable expressive power, played a significant role in the development of Romanian musical culture.
(Rezumat)
ROLUL CREAȚIEI „COMPOZITORILOR FOLCLORIȘTI” ÎN DEZVOLTAREA MUZICII CORALE A SECOLULUI XX
În urmă cu aproape două secole, creația corală de inspirație folclorică s-a evidențiat în cultura muzicală autohtonă, atât prin asiduitatea compozitorilor de a elabora un număr apreciabil de lucrări, cât și prin preocuparea dirijorilor pentru o intensă mișcare artistică a ansamblurilor, grupurilor și reuniunilor corale. În aceeași măsură, activitatea de cercetare susținută, cât și modalitățile prin care compozitorii au valorificat filonul folcloric în cadrul creațiilor corale, caracterizate printr-o remarcabilă putere de expresie, a avut un rol deosebit în dezvoltarea culturii muzicale românești.
(Keywords)
A composer with a focus on folk traditions, choral composition, Romanian music, folk inspiration, composition style
(Summary)
THE SYSTEM AND HISTORY OF INSTITUTIONAL EDUCATION OF HUNGARIAN VOCAL AND INSTRUMENTAL FOLK MUSIC
The author has conducted deductive pedagogical research on the history of institutional education of Hungarian vocal and instrumental folk music. Institutional folk music education is a segment of music education in Hungary, which is taught in primary art schools, in secondary music schools, and in higher music schools, namely in the framework of university artist and teacher training. The history of folk music education has not been explored in detail in the history of education yet. In this paper the author describes each of these educational settings separately, after the discussion of folk music education in its broad outlines.
(Rezumat)
SISTEMUL ȘI ISTORIAEDUCAȚIEI MUZICALE INSTITUȚIONALIZATE ÎN DOMENIUL FOLCLORULUI VOCAL ȘI INSTRUMENTAL MAGHIAR
Autoarea a efectuat cercetări în domeniul pedagogiei deductive cu privire la istoricul predării muzicii folclorice vocale și instrumentale maghiare în instituții de învățământ. Educația muzicală folclorică și instrumentală instituționalizată este un segment al educației muzicale în Ungaria predat în școlile primare de artă, în școlile secundare (gimnazii și licee) de muzică și în instituțiile de învățământ superior muzical, mai exact în cadrul formării profesionale artistice și didactice în cadrul universităților. Istoricul educației muzicale folclorice nu a fost încă explorat în detaliu în istoria învățământului. În lucrarea de față autoarea descrie fiecare din aceste contexte educaționale separat, după prezentarea în linii mari a educației muzicale folclorice.
(Keywords)
Education, history of education, education system, folk music
(Summary)
THE PERSONALITY OF GHEORGHE BANARIUC IN THE CONTEXT OF THE EVOLUTION OF TRADITIONAL MUSIC FROM THE REPUBLIC OF MOLDOVA IN THE 20TH AND 21ST CENTURIES
Gheorghe Banariuc (1951-2022) is well-known in the traditional music scene of the Republic of Moldova at the turn of the 20th and 21stcenturies for his musical abilities as a soloist (violinist), conductor, teacher, and songwriter. His personality was “shaped” in a village in the north of the Republic of Moldova – Corjeuți, Briceni district. In that rural environment, he developed a deep love for musical folklore and was a regular participant in traditional games organized in the center of the village and at weddings, where various bands known in the mentioned area performed, especially the fiddlers from Edineț, such as Dobrogeanu and Mechiu).
He had the great fortune to be the contemporary of great artists and notable personalities in the traditional music from the Republic of Moldova who provided him direct support, including Serghei Lunchevici, Dumitru Blajinu, Serghei Ciuhrii, and Constantin Rusnac.
His compositions have been performed by numerous artists, including Nicolae Botgros, Vasile Iovu, Zinaida Julea, Valentina Cojocaru, Nicolae Ciubotaru, Maria Sarabaş, Mihai Ciobanu, Ioana Căpraru, Olga Ciolacu, Constantin Rotaru, the Orchestras Fluieraș, Lăutarii, Folclor, Mărțișor, and many others.
(Rezumat)
PERSONALITATEA LUI GHEORGHE BANARIUC ÎN CONTEXTUL EVOLUȚIEI MUZICII TRADIȚIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA LA SF. SEC. XX-XXI
Gheorghe Banariuc (1951-2022) este bine cunoscut în mediul muzical tradițional al Republicii Moldova la confluența secolelor XX-XXI pentru abilitățile sale muzicale ca solist instrumentist (violonist), dirijor, profesor și autor de melodii. Personalitatea sa a fost „modelată” într-un sat din nordul Republicii Moldova – Corjeuți, raionul Briceni. Anume în acel mediu rural îndrăgește folclorul muzical nelipsind de la jocurile tradiționale organizate în centrul satului, ori de la nunți, unde cântau diferite formații cunoscute în spațiul menționat (în special lăutarii de la Edineț, precum Dobrogeanu, Mechiu).
A avut marele noroc să fie contemporan cu mari artiști, personalități notorii ale muzicii tradiționale din Republica Moldova, care l-au sprijinit în mod direct precum Serghei Lunchevici, Dumitru Blajinu, Serghei Ciuhrii, Constantin Rusnac. I-au interpretat creațiile numeroși artiști ca Nicolae Botgros, Vasile Iovu, Zinaida Julea, Valentina Cojocaru, Nicolae Ciubotaru, Maria Sarabaş, Mihai Ciobanu, Ioana Căpraru, Olga Ciolacu, Constantin Rotaru, Orchestrele Fluieraș, Lăutarii, Folclor, Mărțișor, etc.
(Keywords)
Academy of Music, Theater and Fine Arts, Chișinău