Ultimul număr
(Summary)
LYRICAL SONG FROM HISTORICAL BUCOVINA. REPRESENTATION IN THE FOLKLORE FUND COLLECTED BY ALEXANDRU VOEVIDCA
The folklore fund collected from historical Bucovina, at the beginning of the century. XX, by the teacher Alexandru Voevidca, preserved by the National Library of Romania, illustrates the genuistic, but also stylistic, genre variety of the repertoire performed in the villages and fairs of historical Bucovina (the collection period being 1907-1914). Lyric song is the genre most richly represented in this collection, illustrating the dynamics of the genre in a stylistic mosaic in which one finds both the image of the archaic style preserved in stylistic enclaves, and that of the modern style and of urban influence, present in interesting hybrid embodiments.
(Rezumat)
CÂNTECUL LIRIC DIN BUCOVINA ISTORICĂ. REPREZENTARE ÎN FONDUL FOLCLORIC CULES DE ALEXANDRU VOEVIDCA
Fondul folcloric cules din Bucovina istorică, la începutul sec. XX, de învățătorul Alexandru Voevidca, conservat de Biblioteca Națională a României, ilustrează varietatea genuistică, dar și stilistică la nivel de gen, a repertoriului performat în satele și târgurile din Bucovina istorică (perioada de culegere fiind 1907-1914). Cântecul liric este genul cel mai bogat reprezentat repertorial în acest fond, ilustrând dinamica genului într-un mozaic stilistic în care se regăsește atât imaginea stilului arhaic conservat în enclave stilistice, cât și cea a stilului modern și de influență urbană, prezent în interesante întruchipări hibride.
(Keywords)
Folklore, Song, Bukovina, collection, style, mode, Stanza
(Summary)
THE IMPORTANCE OF JÁNOS ZERKULA IN THE FOLK MUSIC OF THE GYIMES REGION*
János Zerkula (1927-2008), a fiddler from the Gyimes region, was a well- known and popular figure in the Hungarian Dance House Movement. His virtuoso violin playing was noticed not only by folk music researchers, but also by enthusiastic folk music lovers of the Dance House Movement, and over nearly five decades he has been collected in an immense number of recordings in a wide variety of collecting situations. He also had the distinction of singing alongside his violin playing, which was not strictly part of the Hungarian folk music tradition. This wealth of collections also provides an opportunity for an in-depth study of his performance style and its changes and is a good example of the importance of source-critical analysis of recordings. In addition to the musical legacy that Zerkula left us, he also trained many students who still transmit the folk music of Gyimes today.
(Rezumat)
IMPORTANȚA LUI JÁNOS ZERKULA ÎN MUZICA TRADIȚIONALĂ DIN REGIUNEA GHIMEȘ
János Zerkula (1927-2008), un lăutar din regiunea Ghimeș, a fost o figură binecunoscută și populară în Mișcarea Caselor de Dans din Ungaria. Virtuozitatea sa violonistică a fost remarcată nu doar de cercetători ai muzicii tradiționale, ci și de entuziaști iubitori ai muzicii din Mișcarea Caselor de Dans, iar pe parcursul a aproape cinci decenii muzica sa a fost culeasă într-un număr imens de înregistrări, într-o mare varietate de situații specifice. Ieșea totodată în evidență prin faptul că interpreta vocal acompaniindu-se la vioară, lucru care nu ținea neapărat de tradiția muzicală maghiară. Această bogăție de culegeri oferă totodată o oportunitate de studiu în profunzime a stilului său interpretativ și a modificărilor acestuia și este un bun exemplu pentru importanța analizei critice a surselor înregistrărilor. Pe lângă moștenirea muzicală lăsată de el, Zerkula a instruit de asemenea mulți discipol
(Keywords)
Hungarian folk music, Gyimes, folk fiddler, performance style
(Summary)
IRISH FOLKLORE – A SOURCE OF INSPIRATION FOR BENJAMIN BRITTEN’S VOCAL MINIATURES
This article explores the profound influence of Irish folk music on the vocal miniatures of Benjamin Britten, emphasizing its cultural and historical significance. Irish folklore, deeply rooted in centuries-old traditions, encompasses love songs, dances, and legends, embodying a vibrant artistic heritage. The resilience of this musical tradition amidst Ireland’s tumultuous history—marked by conflict with England and the Great Famine—underscores its role in preserving national identity. Britten’s adaptations of Thomas Moore’s Irish Melodies integrate the melodic and emotional depth of Irish folk music with his unique neoclassical style. Works like “The Salley Gardens” reflect his sensitivity to the modal structures, rhythmic intricacies, and lyrical themes inherent in Irish music. This synthesis not only revitalized traditional tunes but also symbolized Britten’s vision of cultural reconciliation. The study highlights the enduring appeal of Irish folklore, illustrating its transformation into a universal artistic legacy through Britten’s compositions, celebrated worldwide for their emotional resonance and cultural significance.
(Rezumat)
FOLCLORUL IRLANDEZ – SURSĂ DE INSPIRAȚIE PENTRU MINIATURILE VOCALE ALE LUI BENJAMIN BRITTEN
Acest articol explorează influența profundă a muzicii folclorice irlandeze asupra miniaturilor vocale ale lui Benjamin Britten, subliniind semnificația culturală și istorică a acesteia. Folclorul irlandez, profund înrădăcinat în tradiții vechi de secole, cuprinde cântece de dragoste, dansuri și legende, reprezentând un patrimoniu artistic vibrant. Reziliența acestei tradiții muzicale în contextul istoriei tumultuoase a Irlandei – marcată de conflictele cu Anglia și de Marea Foamete – evidențiază rolul său în conservarea identității naționale. Adaptările realizate de Britten ale melodiilor irlandeze ale lui Thomas Moore integrează profunzimea melodică și emoțională a muzicii folclorice irlandeze cu stilul său unic neoclasic. Lucrări precum „The Salley Gardens” reflectă sensibilitatea sa față de structurile modale, complicitățile ritmice și temele lirice specifice muzicii irlandeze. Această sinteză nu doar că a revitalizat melodiile tradiționale, dar a simbolizat și viziunea lui Britten asupra reconcilierii culturale. Studiul evidențiază atracția durabilă a folclorului irlandez, ilustrând transformarea acestuia într-un patrimoniu artistic universal prin compozițiile lui Britten, celebrate la nivel mondial pentru rezonanța emoțională și semnificația culturală.
(Keywords)
Benjamin Britten, folklore, harp, Irish songs, vocal miniatures, traditional
(Summary)
TRADITIONAL COBZA ACCOMPANIMENT IN THE FOLK MUSIC OF HUNGARIANS FROM THE SIRET-TAZLĂU REGION
Cobza (in Hungarian: koboz) is the most common short-necked lute type in East European folk music. One of its home regions is Moldavia in Eastern Romania, where it was widely used in dance music until the 1950s, as an accompanying instrument paired with a fiddle. The collections captured the playing of nine cobza players from the valleys of the Siret and Tazlău (in Hungarian: Szeret and Tázló) rivers. Five of them are Moldavian Hungarians and four are gypsy musicians. On the basis of archival recordings of Cluj Folklore Archive of the Romanian Academy and my own fieldwork, I have been working on a reconstruction of the traditional techniques and style of this instrument in that region. One task of the cobza was to reinforce the tonal centre of the tune in a drone-like manner. Secondly, it realized a rhythmic function by repeating and varying a set of motifs based on broken chords, complying with the rhythmic pattern of the respective genre. Thirdly, talented cobza players would also include some fragments of the t
(Rezumat)
ACOMPANIAMENTUL TRADIȚIONAL DE COBZĂ ÎN FOLCLORUL MUZICAL AL MAGHIARILOR DIN ZONA SIRET-TAZLĂU
Cobza (în limba maghiară: koboz) este cel mai comun tip de lăută cu gât scurt din muzica tradițională est-europeană. Una din regiunile sale de baștină este Moldova, în estul României, unde a fost folosită frecvent în muzica de joc până în anii 1950, drept instrument de acompaniament însoțind scripca (vioara). Culegerile de folclor au înregistrat interpretările a nouă cobzari din văile râurilor Siret și Tazlău. Cinci dintre ei sunt ciangăi (catolici de limbă maghiară), iar patru sunt muzicanți romi. Pe baza unor înregistrări din Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj și cercetărilor mei de teren, am început să lucrez la o reconstituire a tehnicilor și stilului tradiționale specifice acestui instrument în această regiune. Una dintre funcțiile cobzei era să susțină centrul tonal al melodiei prin formule repetitive. În al doilea rând, îndeplinea o funcție ritmică de acompaniament, repetând în mod variat un set de motive bazate pe acorduri arpegiate, respectând formulele ritmice de acompaniament al genului respectiv. În al treilea rând, cobzarii mai abili obișnuiau să utilizeze și anumite fragmente de melodie așa cum erau cântate acestea de scripcari, oferind o funcție melodică auxiliară.
(Keywords)
cobza; koboz; Moldavia; source criticism; reconstruction; instrumental folk music
(Summary)
THE SOUNDS OF A BULGARIAN VILLAGE – AN ATTEMPT TO RESTORE THE LOCAL MUSICAL AND CULTURAL MEMORY (FOLLOWING THE EXAMPLE OF THE CHRISTMAS AND LAZARUS SONGS FROM THE VILLAGE OF MILKOVITSA, PLEVEN REGION)
Тhe proposed research is a part of a larger study and based on personal field materials from the traditional spiritual and material culture of the village of Milkovitsa, Pleven area. Its main purpose is to present vital materials which illuminate a disappearing local culture from the end of the 20th and the beginning of the 21st century. Based on the documentary records and stories of the respondents, as well as through direct observations, an attempt is made to restore and preserve examples of the musical-cultural memory of a Bulgarian village. The paper further observes the connection between the presented Milkovitsa traditions and the culture of other local communities from Bulgaria and the Balkans. Last but not least, the research shows the adaptation of individual examples in the settlement which under the influence of various modern processes gradually enter the repertoire of the population and displace the local traditional musical culture.
(Rezumat)
SUNETELE UNUI SAT BULGĂRESC – O ÎNCERCARE DE RESTAURARE A MEMORIEI MUZICAL-CULTURALE LOCALE (URMÂND EXEMPLUL CÂNTECELOR DE CRĂCIUN ȘI DE SÂMBĂTA LUI LAZĂR DIN SATUL MILKOVIȚA, REGIUNEA PLEVNA)
Cercetarea propusă face parte dintr-un studiu mai amplu bazat pe materiale culese personal din teren din cultura tradițională spirituală și materială a satului Milkovița din regiunea Plevna. Scopul principal este prezentarea unor materiale de o importanță vitală care pun în lumină o cultură locală aflată pe cale de dispariție de la finalul secolului XX și începutul secolului XXI. Pe baza datelor documentare și a relatărilor informatorilor, precum și a observării directe, realizăm o încercare de a restaura și conserva exemple din memoria muzical-culturală a unui sat bulgăresc. Lucrarea analizează de asemenea legătura dintre tradițiile prezentate din Milkovița și cultura altor comunități locale din Bulgaria și Balcani. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, studiul descrie adaptarea unor exemple individuale, care, sub influența unor diverse procese moderne, intră în mod treptat în repertoriul populației, dislocând cultura muzicală locală tradițională.
(Keywords)
Musical folklore, Carol songs, Lazar songs, Milkovitsa, local musical culture
(Summary)
THE CĂLUȘARI RITUAL FROM THE ORĂȘTIE SUBAREA, HUNEDOARA. ASPECTS OF THE DEVELOPMENT OF THE CUSTOM
One of the oldest, most common and most controversial folk customs in our culture is that of the Călușari. This dance is found in Muntenia and Oltenia, but also in Transylvania and Banat. At the basis of the practice of the custom is a group of men that is highly organized according to certain social rules. However, even if the public considers it just a folk dance, it is more than that, having a sacred role, this dance is a vow that can even become a state of mind. Due to the fact that the Călușari is among the oldest, most interesting, but also most obscure Romanian folklore manifestations, having uncertain origins, it is part of the UNESCO heritage.
(Rezumat)
CĂLUȘARII DIN SUBZONA ORĂȘTIE, HUNEDOARA ASPECTE ALE DESFĂȘURĂRII OBICEIULUI
Unul dintre cele mai vechi, mai frecvente și mai controversate obiceiuri populare din cultura noastră este cel al călușarilor. Acest joc este atestat în Muntenia și Oltenia, dar și în Transilvania și Banat. La baza practicării obiceiului stă ceata de bărbați care este organizată conform cu anumite reguli sociale. Cu toate acestea, chiar dacă publicul îl consideră doar un dans popular, acesta este mai mult decât atât, având un rol sacral, acest dans fiind un jurământ, devenind chiar și o stare de spirit. Datorită faptului că se numără printre cele mai vechi, interesante, dar și obscure manifestări folclorice românești, având origini incerte, acest obicei face parte din patrimoniul UNESCO.
(Keywords)
Călușar, Orăștie, custom, choreography, costume
(Summary)
THE FRANÇOIS ROUSCHITZKI COLLECTION (1834)
The growing interest in old musical sources has led us to approach one of the oldest collections of urban folklore known in Romania: 42 Chansons et Danses Moldaves, Valaques, Grecs et Turcs arranged for piano by François Rouschitzki, published in Iasi in 1834 (Fig. 1). In order to provide the audience with a contemporary theoretical and audio vision of this material, the choice was made for an instrumental composition specific to the professional oral tradition – violin and cobza. The protagonists of the workshop – Marin Bunea, violin and Victor Botnaru, cobza, started from the idea of reconstructing the “original” version of a possible sound source of the melodies included in the collection, offering a performance perspective focused on preserving the essential elements specific to the sound processes of the lute bands of the time. On a theoretical level, the workshop presented a series of new information and theses on the collection and its author, emphasizing that this material can be both a subject
(Rezumat)
COLECȚIA LUI FRANÇOIS ROUSCHITZKI (1834)
Interesul crescând pentru sursele muzicale vechi ne-a determinat să abordăm una din cele mai vechi colecții de folclor urban cunoscută în spațiul românesc: 42 Chansons et Danses Moldaves, Valaques, Grecs et Turcs aranjate pentru pian de François Rouschitzki, editată la Iași în 1834 (Fig. 1). În intenția de a oferi publicului o viziune teoretică și sonoră contemporană asupra acestui material, s-a optat pentru o componență instrumentală specifică profesionalismului de tradiție orală – vioară și cobză. Protagoniștii atelierului – Marin Bunea, vioară și Victor Botnaru, cobză, au pornit de la ideea de a reconstitui versiunea „originală” a unei posibile surse sonore a melodiilor inserate în colecție, oferind o perspectivă interpretativă axată pe păstrarea elementelor esențiale specifice proceselor sonore etalate de formațiile lăutărești ale epocii. Pe plan teoretic, în cadrul atelierului au fost expuse o serie de noi informații și teze despre colecție și autorul acesteia, subliniindu-se faptul că acest material poate constitui atât un subiect de studiu pentru cercetători, cât și o sursă de inspirație pentru muzicieni.
(Keywords)
Folklore collections, urban folklore, François Rouschitzki, performing art
(Summary)
ETHNOMUSICOLOGICAL LANDMARKS IN THE FOLKLORE OF THE HUTSULS FROM BUKOVINA
Over time, the Hutsuls have developed a distinct culture, shaped by the natural environment in which they live and their historical contacts with other peoples. Residing in mountainous areas, they have developed a specific way of life centered around animal husbandry. The Hutsul language is a Ukrainian dialect with various Romanian and Polish influences, and their predominant religion is Orthodox Christianity. Traditional Hutsul music plays an essential role in their lives, being present at all important events, accompanying them from birth to death. Their folklore, along with the traditional instruments they use, contributes to the preservation of their cultural identity. Even today, Hutsul culture continues to stand as a testament to the identity of this people, offering a window into a simple, authentic world where nature, music, and traditions harmoniously intertwine.
(Rezumat)
REPERE ETNOMUZICOLOGICE ÎN FOLCLORUL HUȚULILOR DIN BUCOVINA
De-a lungul timpului, huțulii au avut o cultură aparte, care a fost implementată datorită mediului natural în care trăiesc și de contactele istorice cu alte popoare. Locuind în zone montane, aceștia au dezvoltat un mod de viață specific, bazat pe creșterea animalelor. Limba huțulă este un dialect ucrainean cu diverse influențe românești și poloneze, iar religia predominantă este cea ortodoxă. Muzica tradițională a huțulilor joacă un rol esențial în viața acestora, fiind prezentă în cadrul tuturor evenimentelor importante, însoțindu-i de la naștere până la moarte. Folclorul acestora, cât și instrumentele tradiționale pe care le folosesc contribuie la păstrarea identității lor culturale. Și în prezent, cultura huțulă continuă să fie o mărturie a identității acestui popor, oferind o fereastră spre o lume simplă, autentică în care natura, muzica și tradițiile se împletesc armonios.
(Keywords)
Hutsuls, folklore, Bukovina, folk costume.
(Summary)
TĂTĂRUȘI COMMUNE, IAȘI COUNTY – ETHNOMUSICOLOGICAL OBSERVATIONS. RHAPSODIST MARIA PETRIȘOR
Tătăruși commune in Iași county, located in the ethnofolkloric area of the Moldavian Plateau, near Dolhasca in Suceava county, is recognized as one with ancient folkloric traditions. It is where primary school teacher Alexandru Vasiliu-Tătăruși (1876-1945) made a name for himself at the end of the 19th century and in the first half of the 20th century. He published a series of collections of literary folklore (fairy tales, riddles, songs, laments, orations – some of them accompanied by musical transcriptions), highlighting the presence in Tătăruși commune of a rich and valuable collection of folklore traditions. The professor and folklorist Pavel Delion (1913-1997) of Iași also contributed to the study and publication of important ethnomusicological and musicological material on Tătăruși commune between the 7th and 9th decades of the 20th century, thus highlighting the talent of the peasant rhapsodists in the area.
One of the representatives of the Tătăruși style of singing is Maria Petrișor, born in 1933 in the village of Pietrosu in Tătăruși commune. She was trained as a rhapsodist from a very early age, on the basis of an oral training specific to folklore, and then established herself as a performer, singing “at festivals and weddings.” She has outstanding vocal qualities and has preserved her voice over the years. Maria Petrisor’s repertoire is of high quality, with real musical and thematic value. Although the material provided by the recordings is not extensive, the singer’s vocal qualities, still present even at the advanced age of 91, demonstrate real musical talent and a prodigious memory. Maria Petrișor can be considered a valuable bearer of an important part of the spiritual heritage of Tătăruși commune.
(Rezumat)
COMUNA TĂTĂRUȘI, JUDEȚUL IAȘI – REPERE ETNOMUZICOLOGICE. RAPSODUL MARIA PETRIȘOR
Comuna Tătăruși, județul Iași, situată în zona etnofolclorică a Podișului Moldovei, în apropiere de localitatea Dolhasca din județul Suceava, este recunoscută ca una cu vechi tradiții folclorice. În această localitate s-a făcut remarcat printr-o activitate susținută, la sfârșitul secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX, învățătorul Alexandru Vasiliu-Tătăruși (1876-1945). Acesta a publicat o serie de culegeri de folclor literar (basme, ghicitori, cântece, bocete, urături – unele însoțite și de transcrieri muzicale), reliefând prezența în comuna Tătăruși a unui bogat fond de tradiții folclorice, de mare valoare. De asemenea, și profesorul și folcloristul ieșean Pavel Delion (1913-1997) a contribuit, în deceniile 7-9 ale secolului XX, la studierea și publicarea unui important material etnomuzicologic cu privire la comuna Tătăruși, evidențiind astfel talentul rapsozilor țărani de aici.
Unul dintre reprezentanții cântecului tătărușan este Maria Petrișor, născută în 1933 în satul Pietrosu din comuna Tătăruși. Ea s-a format ca rapsod încă din tinerețe, pe baza învățării orale specifice folclorului, și apoi s-a afirmat în calitate de interpretă, cântând „pe la festivaluri și pe la nunți”. Are calități vocale deosebite și și-a păstrat vocea în timp. Repertoriul rapsodului Maria Petrișor este unul de calitate, cu reală valoare muzicală și tematică. Chiar dacă materialul pus la dispoziție prin înregistrări nu este extins, calitățile vocale ale interpretei, încă prezente și la înaintata vârstă de 91 ani, demonstrează un talent muzical autentic și o memorie prodigioasă, Maria Petrișor putând fi considerată o valoroasă persoană resursă a unei importante părți a patrimoniului spiritual al comunei Tătăruși.
(Keywords)
Tătăruși commune, ethnofolkloric area of the Moldavian Plateau, rural folklore, Romanian folklorists, Maria Petrișor
(Summary)
THE CONCEPT OF FEMALE BEAUTY IN SLOVAK TRADITIONAL MUSIC FROM BIHOR AND SĂLAJ COUNTIES
Through this collaboration we aim to portray the image of female beauty as it appears in the songs of the first half of the 20th century of the Slovak communities in the Bihor and Sălaj areas. In this approach, the main object of the research is the traditional Slovak music from Adriana Fúriková’s field collections, conducted in several Slovak villages in Bihor-Sălaj. We will undertake a literary-musical analysis to capture not only what the concept of feminine beauty means in the local collective mentality, but also to show the complexity of Slovak musical folklore.
(Rezumat)
CONCEPTUL DE FRUMUSEȚE FEMININĂ ÎN MUZICA TRADIȚIONALĂ SLOVACĂ DIN JUDEȚELE BIHOR ȘI SĂLAJ
Prin intermediul acestei colaborări ne propunem să portretizăm imaginea frumuseții feminine așa cum apare în cântecele din prima jumătate a secolului XX ale comunităților de slovaci din zonele Bihor- Sălaj. În acest demers, obiectul principal al cercetării îl constituie muzica tradițională slovacă din culegerile de pe teren ale Adrianei Fúriková, efectuate în mai multe sate din Bihor și Sălaj. Vom întreprinde o analiză literar-muzicală pentru a surprinde nu doar ce înseamnă conceptul de frumusețe feminină în mentalitatea colectivă locală, ci și pentru a arăta complexitatea folclorului muzical slovac.
(Keywords)
Slovak folklore, minorities, female beauty, Slovaks from Bihor and Sălaj
(Summary)
HERITAGIZATION OF LASTOVO POKLAD (CARNIVAL)
This paper deals with the relationship of contemporary practice of theLastovo carnival versus the descriptions archived in historical records,focusing on the interaction of researchers and the local community. Insteadof tracing administrative documents and sporadic historical mention ofcustom, we follow the development and changes based on the archivedethnographic material from the end of the 19th century to the present day.Relevant interactive research has been systematically conducted since theend of the 1990s, where in addition to monitoring the procession andhighlighting previously insufficiently noticed elements, the researchers areactively participating in the process of including the Lastovo carnival on theList of Cultural Properties of the Republic of Croatia. On the other hand, thelocal community, stimulated by the concern of the researchers, in 2017began the systematic documentation of relevant material about thecarnival, including texts, songs, family photos, audio and video recordingswith aim to prepare proposal for inclusion in the UNESCO register.
(Rezumat)
CERCETARE ETNOMUZICOLOGICĂ DE TEREN REALIZATĂ DE ROMAN PADLEWSKI ÎN SATUL MIESZKAŃCE (1933–1934)
Prezenta lucrare tratează relația dintre practica contemporană acarnavalului de pe insula Lastovo și descrierile arhivate în documenteleistorice, punând accent pe interacțiunea dintre cercetători și comunitatea locală. În loc să urmărim documente administrative și mențiuni istoricesporadice despre acest obicei, vom urmări evoluția și schimbările acestuiape baza materialului etnografic arhivat de la sfârșitul secolului al XIX-leapână în prezent. Încă de la sfârșitul anilor 1990, se desfășoară în modsistematic cercetări interactive relevante, în cadrul cărora, pe lângămonitorizarea procesiunii și evidențierea elementelor insuficient observateanterior, cercetătorii participă activ la procesul de includere a carnavaluluidin Lastovo pe Lista Bunurilor Culturale ale Republicii Croația. Pe de altăparte, în 2017, comunitatea locală, stimulată de preocuparea cercetătorilor,a început documentarea sistematică a materialelor relevante desprecarnaval, incluzând texte, cântece, fotografii de familie, înregistrări audio șivideo, cu scopul de a pregăti propunerea de includere în registrul UNESCO.
(Keywords)
Lastovo; carnival customs; carneval historical records; lyra music;
(Summary)
INTANGIBLE HERITAGE AS TRADITION: NEGOTIATING UNESCO HERITIGISATION IN PONTIC GREEK MOMO(Y)ERIA
This paper is a short case study of UNESCO-inspired cultural politics. Specifically, the paper explores the outcomes of the 2016 Pontic Greek momo(y)eria inscription into the UNESCO Representative List of intangible cultural heritage. The paper examines how the inscription has affected the very practice of the custom, the communities that cultivate it, and the broader framing identity discourses and ideologies. Special attention is given on the relation between international cultural heritage and the Pontic value of tradition both as cases of heretigisation. Emphasis is also given to the objectives of diversity, resilience, and sustainability and whether these are satisfied or supported by the 2016 momo(y)eria inscription. The conclusion of the analysis is that the inscription of the momo(y)eria has solidified pre-existing discourses of power but at the same time has led to new realities that have benefitted the communities and the custom.
(Rezumat)
PATRIMONIUL IMATERIAL CA TRADIȚIE: NEGOCIEREA PATRIMONIALIZĂRII UNESCO ÎN CAZUL OBICEIULUI MOMO(Y)ERIA AL GRECILOR PONTICI
Această lucrare este un scurt studiu de caz al politicilor culturale aliniate la standardele UNESCO. Lucrarea explorează în mod specific rezultatele înscrierii obiceiului momo(y)eria al grecilor pontici pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial. Lucrarea examinează modul în care înscrierea a afectat practica propriu-zisă a obiceiului, comunitățile care îl cultivă, precum și discursurile și ideologiile identitare mai largi. O atenție specială este acordată relației dintre patrimoniul cultural internațional și valoarea pontică a tradiției, ambele fiind cazuri de patrimonializare. Se pune accent, de asemenea, pe obiectivele de diversitate, reziliență și sustenabilitate și pe măsura în care acestea sunt îndeplinite sau susținute prin înscrierea din 2016 a obiceiului momo(y)eria. Concluzia analizei este că înscrierea obiceiului momo(y)eria a consolidat discursurile de putere preexistente, dar, în același timp, a generat noi realități care au adus beneficii comunităților și obiceiului în sine.
(Keywords)
International cultural heritage; tradition; heritigisation; cultural policies; rituality;
(Summary)
FALLING IN LOVE WITH SOUND: AFFECT AND PEDAGOGY IN AEGEAN MUSIC SEMINARS
The last decade has seen a proliferation of music seminars in Greece and Türkiye, and the intensive seminar model has come to complement traditional avenues for musical training such as the conservatory or private instruction. The present study aims to comprehend the significance of the seminar phenomenon, employing findings from autoethnography, participant observation, and ethnographic interviews conducted at the Musical Yards (Ikaria, Greece), Labyrinth Musical Workshop (Choudetsi, Greece), Müzik Köyü (Fethiye, Türkiye), and VOLAX (Volakas, Greece). I also utilize reflections from an applied ethnomusicological project—a seminar I organized at my home institution. I analyze my findings using theories of affect and atmosphere, while expanding upon existing scholarly accounts of the seminar experience. This paper thus examines (1) the explicit and implicit use of affective and atmospheric conceptions of music within seminar instructors’ pedagogical practices, and (2) the seminar event’s overall affective richness, which fosters a deep mode of musical learning, as well as deep social bonding.
(Rezumat)
ÎNDRĂGOSTIREA DE SUNET: AFECT ȘI PEDAGOGIE LA SEMINARELE DE MUZICĂ EGEENE
În ultimul deceniu, în Grecia și Turcia s-a înregistrat o proliferare a seminarelor de muzică, iar modelul de seminar intensiv a venit să completeze căile tradiționale de formare muzicală, precum conservatorul sau instruirea privată. Prezentul studiu își propune să înțeleagă semnificația fenomenului seminarului, folosind rezultatele obținute prin metoda autoetnografiei și a observației participative, precum și din interviurile etnografice realizate la Musical Yards (Ikaria, Grecia), Labyrinth Musical Workshop (Choudetsi, Grecia), Müzik Köyü (Fethiye, Turcia) și VOLAX (Volakas, Grecia). Voi prezenta câteva reflecții pe marginea unui proiect de etnomuzicologie aplicată – un seminar pe care l-am organizat la instituția unde îmi desfășor activitatea. De asemenea, voi face o analiză a constatărilor proprii prin prisma teoriilor afectului și ale atmosferei, dezvoltând, în același timp, cercetările anterioare despre experiența seminarului. Astfel, această lucrare examinează (1) folosirea explicită și implicită a concepțiilor afective și atmosferice asupra muzicii în cadrul practicilor pedagogice ale instructorilor de seminar și (2) bogăția afectivă generală a evenimentului seminarului, care favorizează un mod profund de învățare muzicală, precum și legături sociale profunde.
(Keywords)
Music seminars; Greece; Türkiye; affect; atmosphere; applied ethnomusicology;
(Summary)
THE CULTURAL ASSOCIATION AS A MEANS OF TRANSMISSION OF FOLK TRADITION: THE EXAMPLE OF THE GREEK DANCE RITUAL ROGATSIA
The research field of this paper is the Rogatsia dance ritual. Rogatsia is a dance ritual of the rural folk worship, which is celebrated throughout the region of Thessaly, in Greece. In the community of the Mitropolis of Thessaly, it stopped being held in the 1980s. However, since 2013 it has started to be revived by the community’s cultural association. The aim of this research is to study the contribution of cultural associations to the preservation and dissemination of folk tradition, through the example of the dance ritual Rogatsia. From the analysis of the data it was found that the role of the cultural association of the Mitropolis community in Rogatsia dissemination and preservation is of great importance. Today, the dance ritual Rogatsia is also presented outside of space and time, in festivals and tourist areas with the contribution of the dance teacher of the cultural association, which is a motivation to participate in it for the young people of the community. Therefore, although this dance ritual is now mainly carried out for touristic and recreational reasons, including many elements of folklore, it survives thanks to the coordinating role of the cultural association and continues to be a tradition for the Mitropolis community.
(Rezumat)
ASOCIAȚIA CULTURALĂ CA MIJLOC DE TRANSMITERE A TRADIȚIEI POPULARE: EXEMPLUL RITUALULUI DE DANS GRECESC ROGATSIA
Domeniul de cercetare al acestei lucrări este ritualul dansului Rogatsia. Rogatsia este un ritual de dans al cultului popular rural, care este sărbătorit în toată regiunea Tesalia, din Grecia. În comunitatea din Mitropolis, Tesalia, acest ritual a încetat să fie celebrat începând din anii 1980. Cu toate acestea, începând cu anul 2013, a început să fie readus la viață de către asociația culturală a comunității. Scopul acestei cercetări este de a studia contribuția asociațiilor culturale la conservarea și diseminarea tradiției populare, prin exemplul ritualului dansant Rogatsia. Din analiza datelor s-a aflat că asociația culturală a comunității din Mitropolis joacă un rol deosebit de important în diseminarea și păstrarea ritualului Rogatsia. Astăzi, ritualul de dans Rogatsia este prezentat și în afara contextului său tradițional de spațiu și timp, fiind inclus în cadrul festivalurilor și al zonelor turistice, cu contribuția profesorului de dans al asociației culturale, ceea ce reprezintă o motivație pentru tinerii din comunitate să participe la acest obicei. Prin urmare, deși acest ritual de dans este acum practicat în principal în scopuri turistice și recreative, incluzând multe elemente de folclor, el supraviețuiește datorită rolului coordonator al asociației culturale și continuă să fie o tradiție vie pentru comunitatea din Mitropolis.
(Keywords)
Ritual; dance; cultural associations;
(Summary)
HERITAGIZATION OF MUSIC, DANCE AND RELIGION: MEVLEVI AYIN IN ISTANBUL
This paper examines the heritagization of the Mevlevi Ayin in Istanbul, focusing on its transformation from a religious ritual to a multifaceted cultural practice. The study analyzes two key sites that sustain this tradition: the Universal Lovers of Mevlana Foundation (EMAV) and the Cerrahi Lodge. Drawing on Sağlam’s framework of traditionalist, nationalist, and humanist discourses, the paper categorizes the heritagization process into three domains: ideological, visual, and auditory. It highlights the diversity of Mevlevi Ayin practices in contemporary Istanbul, demonstrating how the ritual extends beyond its original religious context into various public and cultural spaces. The influence of the Mevlevi Ayin is also seen in visual and auditory forms, such as the use of whirling dervishes in popular performances and the association of Mevlevi music with spirituality and universality. This research shows that the heritagization of the Mevlevi Ayin is a dynamic process, reshaping and spreading across multiple cultural fields. Through this process, the paper provides a perspective on heritage-making by examining both institutionalised and independent practices, showing that the heritagization of Mevlevi Ayin is an evolving process that continuously reshapes cultural and performative practices.
(Rezumat)
PATRIMONIALIZAREA MUZICII, DANSULUI ȘI RELIGIEI: RITUALUL MEVLEVI AYIN DIN ISTANBUL
Prezenta lucrare examinează procesul de patrimonializare a ritualului Mevlevi Ayin din Istanbul, concentrându-se pe transformarea acestuia dintr-un ritual religios într-o practică culturală complexă. Studiul analizează două instituții cheie care susțin această tradiție: Fundația Universal Lovers of Mevlana (EMAV) și Loja Cerrahi. Bazându-se pe cadrul conceptual al discursurilor tradiționaliste, naționaliste și umaniste ale lui Sağlam, lucrarea abordează procesul de patrimonializare pe trei paliere: ideologic, vizual și auditiv. Ea evidențiază diversitatea practicilor Mevlevi Ayin în Istanbulul contemporan, demonstrând modul în care ritualul se extinde dincolo de contextul său religios inițial în diverse spații publice și culturale. Influența ritualului Mevlevi Ayin se observă și în forme vizuale și auditive, cum ar fi folosirea dervișilor rotitori în spectacole populare și asocierea muzicii Mevlevi cu spiritualitatea și universalitatea. Cercetarea de față arată că patrimonializarea ritualului Mevlevi Ayin este un proces dinamic, care se remodelează și se răspândește în multiple domenii culturale. Prin acest demers, lucrarea oferă o perspectivă asupra procesului de constituire a patrimoniului, examinând atât practicile instituționalizate, cât și cele independente, demonstrând că patrimonializarea ritualului Mevlevi Ayin este un proces în continuă evoluție, care remodelează constant practicile culturale și performative.
(Keywords)
Mevlevi Ayin; heritagization; whirling dervishes; Mevlevi Music; cultural heritage;
(Summary)
CULTURAL HERITAGE AND MUSIC IN TURKISH-TATAR COMMUNITY OF DOBRUJA
Throughout history, Dobruja has been home to diverse communities, notably affected by the 1783 Russian annexation of Crimea, which triggered the migration of Crimean Tatars to the region, especially Constanta. This led to a substantial Crimean Tatar population both geographically and culturally. Following the Treaty of Berlin in 1878, migration continued, leading to demographic and cultural changes in the Turkish-Tatar community. Today, the community faces challenges in preserving its cultural identity, due to the region’s ethnic diversity. In order to preserve the heritage of Turkish-Tatar culture in Dobruja, institutions that have been working on documentation and collection since the 20th century are significant in terms of evaluating archives and historical sources and comparing current data. This study examines the preservation of Crimean Tatar music in the diaspora, its transformations, and the changes it has undergone. The findings of this research, part of my ongoing doctoral thesis, will highlight the historical changes and cultural dynamics of the Turkish-Tatar community in Dobruja.
(Rezumat)
PATRIMONIUL CULTURAL ȘI MUZICA ÎN COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ DIN DOBROGEA
De-a lungul istoriei, Dobrogea a găzduit diverse comunități, afectate în special de anexarea Crimeii de către Rusia în 1783, care a declanșat migrația tătarilor din Crimeea în regiune, în special în Constanța. Acest lucru a dus la formarea unei populații considerabile de tătari crimeeni, atât din punct de vedere geografic, cât și cultural. După Tratatul de la Berlin din 1878, migrația a continuat, ducând la schimbări demografice și culturale în comunitatea turco-tătară. În prezent, din cauza diversității etnice a regiunii, comunitatea întâmpină dificultăți în efortul de a-și păstra identitatea culturală. Pentru conservarea moștenirii culturii turco-tătare din Dobrogea, instituțiile care se ocupă de documentarea și colectarea datelor încă din secolul al XX-lea joacă un rol esențial în evaluarea arhivelor și a surselor istorice, precum și în compararea acestora cu datele actuale. Studiul de față cercetează modul în care muzica tătarilor crimeeni este păstrată în diasporă, examinând totodată evoluția și transformările suferite de aceasta. Rezultatele acestei cercetări, care face parte din teza mea de doctorat aflată în derulare, vor evidenția schimbările istorice și dinamica culturală a comunității turco-tătare din Dobrogea.
(Keywords)
Dobruja; Turkish-Tatar; Cultural Heritage; Music; Archive;
(Summary)
MONO- OR MULTI- (ETHNIC, CULTURAL, NATIONAL) IDENTITY? THE TURKISH ESTRADA THEATRES IN BULGARIA, 1950S-1960S
The paper examines the state Turkish estrada (variety) theatres in Bulgaria from the 1950s to the mid-1960s, focusing on their role as representative cultural institutions for the Turkish community. Established as part of a broader state initiative, these theatres aimed to fulfil educational, political, and artistic objectives, contributing to the development of a secular, socialist, and culturally advanced Turkish population that could maintain its ethnic specificity while remaining loyal to the Bulgarian state. The paper explores how the theatres’ activities, repertoires, and stylistic features served as a convergence point between political ideology and artistic expression, with the ultimate goal of shaping and projecting a distinct Bulgarian-Turkish identity.
(Rezumat)
IDENTITATE MONO- SAU MULTI- (ETNICĂ, CULTURALĂ, NAȚIONALĂ)? TEATRELE TURCEȘTI DE ESTRADĂ DIN BULGARIA, ANII 1950-1960
Lucrarea de față examinează teatrele de estradă (varietăți) turcești de stat din Bulgaria, din anii 1950 până la jumătatea anilor 1960, punând accentul pe importanța lor ca instituții culturale reprezentative pentru comunitatea turcă. Înființate ca parte a unei inițiative de stat mai ample, aceste teatre au urmărit îndeplinirea unor obiective educaționale, politice și artistice, contribuind la formarea unei populații turce laice, socialiste și avansate din punct de vedere cultural, capabilă să își păstreze specificul etnic și rămânând, în același timp, fidelă statului bulgar. Lucrarea explorează modul în care activitățile, repertoriile și trăsăturile stilistice ale teatrelor au servit drept puncte de convergență între ideologia politică și expresia artistică, cu scopul final de a contura și proiecta o identitate turco-bulgară distinctă.
(Keywords)
Bulgaria; Turks; theatres; estrada; socialism; identity;
(Summary)
TYPOLOGY OF STAGE INTERPRETATIONS OF FOLKLORE TRADITIONS FROM BULGARIA
The focus of this paper is to the world of staging folklore traditions from a broader perspective in an objectivist manner. This paper aims to clarify generalized types of stage interpretations, embodying different tendencies that exist in Bulgaria. At a more entirely level, proposed stage typology summarizes stage adaptations in the following two types: izvoren staged folklore (associated to the purity of rural life and peasant culture) and obraboten staged folklore (referred to the modern developments). The Bulgarian experience shows that the various forms of staged folklore, related to one of aforementioned stage types, take place in diverse festivals and other events for communicating staged folklore to the public.
(Rezumat)
TIPOLOGIA INTERPRETĂRILOR SCENICE ALE TRADIȚIILOR FOLCLORICE DIN BULGARIA
Obiectivul acestei lucrări este de a analiza universul valorificării scenice a tradițiilor folclorice dintr-o perspectivă mai largă, într-o manieră obiectivă. Lucrarea își propune să clarifice tipurile generale de interpretări scenice, întruchipând diferitele tendințe existente în Bulgaria. La un nivel mai general, tipologia propusă pentru spectacolele folclorice clasifică adaptările scenice în următoarele două tipuri: folclorul scenic izvoren (asociat cu autenticitatea vieții rurale și a culturii țărănești) și folclorul scenic obraboten (legat de evoluțiile moderne). Experiența bulgară arată că diversele forme de folclor scenic, asociate unuia dintre tipurile menționate mai sus, sunt prezentate în cadrul unor festivaluri și al altor evenimente menite să aducă folclorul scenic în fața publicului.
(Keywords)
Stage; Folklore; Types of stage interpretations; Forms of stage interpretations; Bulgaria;
(Summary)
IMAGES OF TRADITIONAL MUSIC FROM BULGARIA IN NEW FRAMES: TOWARDS THE RHETORIC OF VIRTUAL MEDIA STAGES
The digital environment as tools and technologies gives birth to new content. This new content redefines the understanding of folk and traditional music, changing their images. I will try to show some of the directions of these changes by limiting myself within the framework of “we- media” and “participatory culture”. Observations on the images of traditional music from Bulgaria in digital platforms show that on You Tube folk music has transformed into entertainment, a symbol of the ethnic, and at the same time an expression of popular narratives about the political. The rhetoric of popular videos with narodna muzika can find expression in seven key concepts: digital platforms are new viral stages and media; folk becomes ethnic; folk becomes pop; contents and media are characterized by Inverted pyramidality and carnivalesqueness; the erotic is the preferred means and message; funny and comical element has a strong rhetorical potential; but not only as a game, but also as a resistance potential.
(Rezumat)
IMAGINI ALE MUZICII TRADIȚIONALE BULGARE ÎN CONTEXTE NOI: CĂTRE O RETORICĂ A SCENELOR MEDIA VIRTUALE
Mediul digital, prin instrumentele și tehnologiile sale, generează noi tipuri de conținut. Acest nou conținut redefinește înțelegerea muzicii populare și tradiționale, schimbându-le imaginea. Voi încerca să evidențiez câteva dintre direcțiile acestor schimbări, limitându-mă la cadrul conceptelor „media participativă” („we media”) și „cultură participativă”. Observațiile asupra imaginilor muzicii tradiționale din Bulgaria pe platformele digitale arată că, pe YouTube, muzica populară s-a transformat în divertisment, un simbol al etnicului și, în același timp, o expresie a narațiunilor populare cu caracter politic. Retorica videoclipurilor populare de narodna muzika poate fi exprimată prin șapte concepte cheie: platformele digitale sunt noile medii de comunicare și scene virale; folclorul devine etnic; folclorul devine pop; conținutul și mediile de comunicare sunt caracterizate prin piramidalitate inversată și carnavalesc; eroticul este mijlocul și mesajul preferat; amuzamentul și comicul au un puternic potențial retoric; însă nu doar ca joc, ci și ca un potențial de rezistență.
(Keywords)
You Tube; Bulgarian folk music; ‘narodna muzika’; virtual stage; Ethno;
(Summary)
TRANSMISSIONS OF MUSIC AND DANCE TRADITIONS ON STAGE IN BULGARIA
Transmissions of dance and music on stage in the last decades has evolved significantly from traditional methods to new approaches. They are more dynamic, diverse, comprehensive, reflecting the changing cultural landscape of the present-day world. It serves as a way to preserve and disseminate traditions but also promote cross-cultural understanding and cooperation. It is an opportunity to experience and appreciate the richness of cultural heritages in a way familiar to modern perception. The central research question is the stage presentation of folk traditions from Bulgaria. I try to find the changes in forms and ways of music and dance transmission in show spectacles, dance theatre and folk programs created for special events. My study outlines a new type of products and functionality. New phenomena are founded in the means of expressions. Hybridization of different kinds is observed as well as the fact that the total dance-music theatre becomes more important instead of the chains of independent suite parts in stage programs. The result is a voyage across genres, eras, regions and traditions.
(Rezumat)
TRANSMITEREA TRADIȚIILOR SCENICE DE MUZICĂ ȘI DANS ÎN BULGARIA
În ultimele decenii, valorificarea scenică a muzicii și a dansului a evoluat semnificativ, de la metode tradiționale la noi abordări. Acestea sunt mai dinamice, mai diverse și mai complexe, reflectând peisajul cultural în schimbare al lumii de azi. Servesc ca o modalitate de a conserva și disemina tradițiile, dar și de a promova înțelegerea și cooperarea interculturală. Aceste metode reprezintă o oportunitate de a experimenta și de a aprecia bogăția moștenirilor culturale într-un mod accesibil percepției moderne. Obiectivul central al cercetării este prezentarea scenică a tradițiilor populare din Bulgaria. Încerc să identific schimbările apărute în formele și modalitățile de valorificare a muzicii și a dansului în cadrul spectacolelor de divertisment, al teatrului-dans și al programelor folclorice create pentru evenimente speciale. Studiul meu prezintă un nou tip de produse și funcționalități. Totodată, sunt identificate noi fenomene în cadrul mijloacelor de expresie utilizate. Se observă diverse moduri de hibridizare, precum și faptul că teatrul muzical-coregrafic capătă o importanță tot mai mare, în detrimentul succesiunii de părți independente din suitele scenice. Rezultatul final este reprezentat de o călătorie printre genuri, epoci, regiuni și tradiții.
(Keywords)
Bulgaria; music; dance; traditions; stage; transmissions;
(Summary)
THE ROLE OF DANCE SEMINARS IN ROMANIAN DANCE: KNOWLEDGE TRANSMISSION, CONTINUITY AND MOTIVATION
This paper examines the role played by seminars in the transmission of Romanian dance in 21st century. Seminars with dance teaching are organised by individuals and independent associations, in many locations in Romania, and are attended by choreographers, dance instructors, ensemble dancers, and recreational dancers. The first section examines these seminars as contexts for formal and informal embodied knowledge transmission, and networking. The second section is framed around four parameters adapted from Appadurai’s work on the consensus needed for maintenance of cultural norms: “time-depth” of the respected source of the past knowledge; “credibility” of the holders of this knowledge as the authorities; “interdependence” between the members within the network and “continuity” from past to present to future. The data for this paper draws on participant responses to a questionnaire, informal discussions and the authors’ participant observations.
(Rezumat)
ROLUL SEMINARIILOR DE DANS ÎN DANSUL ROMÂNESC: TRANSMITEREA CUNOȘTINȚELOR, CONTINUITATE ȘI MOTIVAȚIE
Prezenta lucrare examinează rolul seminariilor în transmiterea dansului românesc în secolul al XXI-lea. Seminariile cu tematică de dans sunt organizate de persoane fizice și asociații independente în numeroase centre din România și sunt frecventate de coregrafi, instructori de dans, dansatori de ansamblu și dansatori amatori. Prima secțiune examinează aceste seminarii ca spații de transmitere formală și informală a cunoștințelor de dans încorporate (Engl. „embodied knowledge” – N.T.) și de relaționare profesională. Cea de-a doua secțiune este structurată în jurul a patru parametri adaptați din lucrarea lui Appadurai privind consensul necesar pentru menținerea normelor culturale: „profunzimea temporală” a sursei respective de cunoștințe din trecut, „credibilitatea” deținătorilor acestor cunoștințe în calitate de autorități, „interdependența” dintre membrii rețelei de relaționare, și „continuitatea” dintre trecut, prezent și viitor. Datele utilizate în acest articol se bazează pe răspunsurile participanților la un chestionar, pe discuții informale și pe observațiile participative ale autorilor.
(Keywords)
Romanian dance; seminars; choreographers; authority; time-depth; interdependence; continuity;
(Summary)
IOAN R. NICOLA’S FOLK MUSIC COLLECTION: EVALUATING THE LEGACY OF A PROLIFIC 20TH CENTURY COLLECTOR
Ioan R. Nicola was an ethnomusicologist active in Cluj-Napoca in the second half of the 20th century. Besides being a professor and a researcher, he was also a hardworking field collector, active in many Transylvanian regions. Today, the Folk Archive of the Romanian Academy in Cluj-Napoca hosts a significant part of his personal archive, including research papers, annotations, tape recordings and music transcriptions, most of which is still unpublished. This presentation aims to provide a description and an assessment of Nicola’s folk music collection. It will also discuss the challenges emerging in the process of editing and publishing such a vast collection. A special emphasis will be placed upon Nicola’s field collection practices and his musical transcriptions: what kind of music did he chose to record and how accurately did he manage to transcribe it. In dealing with these questions, we hope to contribute to a much larger topic that deals with the use of archival folk music collections in the present-day ethnomusicological research. In the end, we intend to show what can Nicola’s collection can tell us about Romanian folk music in the 20th century and how can it be used for 21st century research.
(Rezumat)
COLECȚIA MUZICALĂ A LUI IOAN R. NICOLA: EVALUAREA MOȘTENIRII UNUI PROLIFIC CULEGĂTOR DE FOLCLOR DIN SECOLUL XX
Ioan R. Nicola a fost un etnomuzicolog activ la Cluj-Napoca în a doua jumătate a secolului XX. Pe lângă didactică la conservatorul din localitate, a fost și un cercetător cu foarte multe deplasări de teren, activ în multe regiuni ale Transilvaniei. Astăzi, Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca găzduiește o parte semnificativă a arhivei sale personale, inclusiv lucrări de cercetare, notițe, ciorne, înregistrări pe bandă magnetică și transcrieri muzicale, majoritatea fiind încă nepublicate. Această prezentare își propune să ofere o descriere și o evaluare a colecției folclorice a lui Nicola. Vom discuta, de asemenea, provocările apărute în procesul de editare și publicare a unei colecții atât de vaste. Un accent special va fi pus pe practicile de culegere de teren ale lui Nicola și pe transcrierile sale muzicale: ce fel de muzică a ales să înregistreze și cât de exact a reușit să o transcrie. Tratând aceste întrebări, sperăm să contribuim la un subiect mult mai amplu care vizează utilizarea colecțiilor de muzică populară de arhivă în cercetarea etnomuzicologică contemporană. În final, ne propunem să arătăm ce ne poate spune colecția lui Nicola despre muzica populară românească din secolul XX și cum poate fi folosită pentru cercetarea secolului XXI.
(Keywords)
Ioan R. Nicola; musical monograph; field collections; ethnomusicological research; musical transcription; Apuseni Mountains;
(Summary)
FUNCTIONS AND MEANINGS OF ROMANIAN TRADITIONAL STAGE DANCE IN THE CONTEMPORARY ERA
Romanian traditional stage dance is regarded as a means of expressing intangible cultural heritage and influencing certain aspects of contemporary art, while also connecting different generations of dancers and folk creators through movement, sound, and word. Although it undergoes continuous transformation, it remains faithful to its cultural identity and evolves in accordance with modern artistic trends. Postmodern and contemporary cultural policies have contributed to an increase in the number of professional ensembles, while simultaneously reflecting the ongoing interest in promoting and innovating choreographic traditions. Although traditional dance represents a valuable resource for communities, it is sometimes subject to political or commercial exploitation, aspects that require balanced management in order to preserve its authenticity and cultural integrity.
(Rezumat)
FUNCȚII ȘI SEMNIFICAȚII ALE DANSULUI TRADIȚIONAL ROMÂNESC SCENIC ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ
Dansul tradițional scenic românesc este considerat un instrument prin care patrimoniul cultural imaterial se afirmă și poate influența anumite aspecte din arta contemporană, conectând totodată diferite generații de dansatori și creatori populari prin mișcare, sunet și cuvânt. Deși se află într-o continuă transformare, el rămâne fidel identității sale culturale și evoluează în concordanță cu tendințele artistice moderne. Politicile culturale postmoderne și contemporane au contribuit la o creștere a numărului ansamblurilor profesioniste, reflectând în același timp interesul continuu pentru promovarea și inovarea tradițiilor coregrafice. Deși este o resursă valoroasă pentru comunități, dansul tradițional este uneori exploatat politic sau comercial, aspecte care necesită o gestionare echilibrată pentru a menține genuitatea și integritatea sa culturală.
(Keywords)
Dance; cultural heritage; ensembles; social policies; methodological approach;