Ultimul număr
(Summary)
LYRICAL SONG FROM HISTORICAL BUCOVINA. REPRESENTATION IN THE FOLKLORE FUND COLLECTED BY ALEXANDRU VOEVIDCA
The folklore fund collected from historical Bucovina, at the beginning of the century. XX, by the teacher Alexandru Voevidca, preserved by the National Library of Romania, illustrates the genuistic, but also stylistic, genre variety of the repertoire performed in the villages and fairs of historical Bucovina (the collection period being 1907-1914). Lyric song is the genre most richly represented in this collection, illustrating the dynamics of the genre in a stylistic mosaic in which one finds both the image of the archaic style preserved in stylistic enclaves, and that of the modern style and of urban influence, present in interesting hybrid embodiments.
(Rezumat)
CÂNTECUL LIRIC DIN BUCOVINA ISTORICĂ. REPREZENTARE ÎN FONDUL FOLCLORIC CULES DE ALEXANDRU VOEVIDCA
Fondul folcloric cules din Bucovina istorică, la începutul sec. XX, de învățătorul Alexandru Voevidca, conservat de Biblioteca Națională a României, ilustrează varietatea genuistică, dar și stilistică la nivel de gen, a repertoriului performat în satele și târgurile din Bucovina istorică (perioada de culegere fiind 1907-1914). Cântecul liric este genul cel mai bogat reprezentat repertorial în acest fond, ilustrând dinamica genului într-un mozaic stilistic în care se regăsește atât imaginea stilului arhaic conservat în enclave stilistice, cât și cea a stilului modern și de influență urbană, prezent în interesante întruchipări hibride.
(Keywords)
Folklore, Song, Bukovina, collection, style, mode, Stanza
(Summary)
THE IMPORTANCE OF JÁNOS ZERKULA IN THE FOLK MUSIC OF THE GYIMES REGION*
János Zerkula (1927-2008), a fiddler from the Gyimes region, was a well- known and popular figure in the Hungarian Dance House Movement. His virtuoso violin playing was noticed not only by folk music researchers, but also by enthusiastic folk music lovers of the Dance House Movement, and over nearly five decades he has been collected in an immense number of recordings in a wide variety of collecting situations. He also had the distinction of singing alongside his violin playing, which was not strictly part of the Hungarian folk music tradition. This wealth of collections also provides an opportunity for an in-depth study of his performance style and its changes and is a good example of the importance of source-critical analysis of recordings. In addition to the musical legacy that Zerkula left us, he also trained many students who still transmit the folk music of Gyimes today.
(Rezumat)
IMPORTANȚA LUI JÁNOS ZERKULA ÎN MUZICA TRADIȚIONALĂ DIN REGIUNEA GHIMEȘ
János Zerkula (1927-2008), un lăutar din regiunea Ghimeș, a fost o figură binecunoscută și populară în Mișcarea Caselor de Dans din Ungaria. Virtuozitatea sa violonistică a fost remarcată nu doar de cercetători ai muzicii tradiționale, ci și de entuziaști iubitori ai muzicii din Mișcarea Caselor de Dans, iar pe parcursul a aproape cinci decenii muzica sa a fost culeasă într-un număr imens de înregistrări, într-o mare varietate de situații specifice. Ieșea totodată în evidență prin faptul că interpreta vocal acompaniindu-se la vioară, lucru care nu ținea neapărat de tradiția muzicală maghiară. Această bogăție de culegeri oferă totodată o oportunitate de studiu în profunzime a stilului său interpretativ și a modificărilor acestuia și este un bun exemplu pentru importanța analizei critice a surselor înregistrărilor. Pe lângă moștenirea muzicală lăsată de el, Zerkula a instruit de asemenea mulți discipol
(Keywords)
Hungarian folk music, Gyimes, folk fiddler, performance style
(Summary)
IRISH FOLKLORE – A SOURCE OF INSPIRATION FOR BENJAMIN BRITTEN’S VOCAL MINIATURES
This article explores the profound influence of Irish folk music on the vocal miniatures of Benjamin Britten, emphasizing its cultural and historical significance. Irish folklore, deeply rooted in centuries-old traditions, encompasses love songs, dances, and legends, embodying a vibrant artistic heritage. The resilience of this musical tradition amidst Ireland’s tumultuous history—marked by conflict with England and the Great Famine—underscores its role in preserving national identity. Britten’s adaptations of Thomas Moore’s Irish Melodies integrate the melodic and emotional depth of Irish folk music with his unique neoclassical style. Works like “The Salley Gardens” reflect his sensitivity to the modal structures, rhythmic intricacies, and lyrical themes inherent in Irish music. This synthesis not only revitalized traditional tunes but also symbolized Britten’s vision of cultural reconciliation. The study highlights the enduring appeal of Irish folklore, illustrating its transformation into a universal artistic legacy through Britten’s compositions, celebrated worldwide for their emotional resonance and cultural significance.
(Rezumat)
FOLCLORUL IRLANDEZ – SURSĂ DE INSPIRAȚIE PENTRU MINIATURILE VOCALE ALE LUI BENJAMIN BRITTEN
Acest articol explorează influența profundă a muzicii folclorice irlandeze asupra miniaturilor vocale ale lui Benjamin Britten, subliniind semnificația culturală și istorică a acesteia. Folclorul irlandez, profund înrădăcinat în tradiții vechi de secole, cuprinde cântece de dragoste, dansuri și legende, reprezentând un patrimoniu artistic vibrant. Reziliența acestei tradiții muzicale în contextul istoriei tumultuoase a Irlandei – marcată de conflictele cu Anglia și de Marea Foamete – evidențiază rolul său în conservarea identității naționale. Adaptările realizate de Britten ale melodiilor irlandeze ale lui Thomas Moore integrează profunzimea melodică și emoțională a muzicii folclorice irlandeze cu stilul său unic neoclasic. Lucrări precum „The Salley Gardens” reflectă sensibilitatea sa față de structurile modale, complicitățile ritmice și temele lirice specifice muzicii irlandeze. Această sinteză nu doar că a revitalizat melodiile tradiționale, dar a simbolizat și viziunea lui Britten asupra reconcilierii culturale. Studiul evidențiază atracția durabilă a folclorului irlandez, ilustrând transformarea acestuia într-un patrimoniu artistic universal prin compozițiile lui Britten, celebrate la nivel mondial pentru rezonanța emoțională și semnificația culturală.
(Keywords)
Benjamin Britten, folklore, harp, Irish songs, vocal miniatures, traditional
(Summary)
TRADITIONAL COBZA ACCOMPANIMENT IN THE FOLK MUSIC OF HUNGARIANS FROM THE SIRET-TAZLĂU REGION
Cobza (in Hungarian: koboz) is the most common short-necked lute type in East European folk music. One of its home regions is Moldavia in Eastern Romania, where it was widely used in dance music until the 1950s, as an accompanying instrument paired with a fiddle. The collections captured the playing of nine cobza players from the valleys of the Siret and Tazlău (in Hungarian: Szeret and Tázló) rivers. Five of them are Moldavian Hungarians and four are gypsy musicians. On the basis of archival recordings of Cluj Folklore Archive of the Romanian Academy and my own fieldwork, I have been working on a reconstruction of the traditional techniques and style of this instrument in that region. One task of the cobza was to reinforce the tonal centre of the tune in a drone-like manner. Secondly, it realized a rhythmic function by repeating and varying a set of motifs based on broken chords, complying with the rhythmic pattern of the respective genre. Thirdly, talented cobza players would also include some fragments of the t
(Rezumat)
ACOMPANIAMENTUL TRADIȚIONAL DE COBZĂ ÎN FOLCLORUL MUZICAL AL MAGHIARILOR DIN ZONA SIRET-TAZLĂU
Cobza (în limba maghiară: koboz) este cel mai comun tip de lăută cu gât scurt din muzica tradițională est-europeană. Una din regiunile sale de baștină este Moldova, în estul României, unde a fost folosită frecvent în muzica de joc până în anii 1950, drept instrument de acompaniament însoțind scripca (vioara). Culegerile de folclor au înregistrat interpretările a nouă cobzari din văile râurilor Siret și Tazlău. Cinci dintre ei sunt ciangăi (catolici de limbă maghiară), iar patru sunt muzicanți romi. Pe baza unor înregistrări din Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj și cercetărilor mei de teren, am început să lucrez la o reconstituire a tehnicilor și stilului tradiționale specifice acestui instrument în această regiune. Una dintre funcțiile cobzei era să susțină centrul tonal al melodiei prin formule repetitive. În al doilea rând, îndeplinea o funcție ritmică de acompaniament, repetând în mod variat un set de motive bazate pe acorduri arpegiate, respectând formulele ritmice de acompaniament al genului respectiv. În al treilea rând, cobzarii mai abili obișnuiau să utilizeze și anumite fragmente de melodie așa cum erau cântate acestea de scripcari, oferind o funcție melodică auxiliară.
(Keywords)
cobza; koboz; Moldavia; source criticism; reconstruction; instrumental folk music
(Summary)
THE SOUNDS OF A BULGARIAN VILLAGE – AN ATTEMPT TO RESTORE THE LOCAL MUSICAL AND CULTURAL MEMORY (FOLLOWING THE EXAMPLE OF THE CHRISTMAS AND LAZARUS SONGS FROM THE VILLAGE OF MILKOVITSA, PLEVEN REGION)
Тhe proposed research is a part of a larger study and based on personal field materials from the traditional spiritual and material culture of the village of Milkovitsa, Pleven area. Its main purpose is to present vital materials which illuminate a disappearing local culture from the end of the 20th and the beginning of the 21st century. Based on the documentary records and stories of the respondents, as well as through direct observations, an attempt is made to restore and preserve examples of the musical-cultural memory of a Bulgarian village. The paper further observes the connection between the presented Milkovitsa traditions and the culture of other local communities from Bulgaria and the Balkans. Last but not least, the research shows the adaptation of individual examples in the settlement which under the influence of various modern processes gradually enter the repertoire of the population and displace the local traditional musical culture.
(Rezumat)
SUNETELE UNUI SAT BULGĂRESC – O ÎNCERCARE DE RESTAURARE A MEMORIEI MUZICAL-CULTURALE LOCALE (URMÂND EXEMPLUL CÂNTECELOR DE CRĂCIUN ȘI DE SÂMBĂTA LUI LAZĂR DIN SATUL MILKOVIȚA, REGIUNEA PLEVNA)
Cercetarea propusă face parte dintr-un studiu mai amplu bazat pe materiale culese personal din teren din cultura tradițională spirituală și materială a satului Milkovița din regiunea Plevna. Scopul principal este prezentarea unor materiale de o importanță vitală care pun în lumină o cultură locală aflată pe cale de dispariție de la finalul secolului XX și începutul secolului XXI. Pe baza datelor documentare și a relatărilor informatorilor, precum și a observării directe, realizăm o încercare de a restaura și conserva exemple din memoria muzical-culturală a unui sat bulgăresc. Lucrarea analizează de asemenea legătura dintre tradițiile prezentate din Milkovița și cultura altor comunități locale din Bulgaria și Balcani. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, studiul descrie adaptarea unor exemple individuale, care, sub influența unor diverse procese moderne, intră în mod treptat în repertoriul populației, dislocând cultura muzicală locală tradițională.
(Keywords)
Musical folklore, Carol songs, Lazar songs, Milkovitsa, local musical culture
(Summary)
THE CĂLUȘARI RITUAL FROM THE ORĂȘTIE SUBAREA, HUNEDOARA. ASPECTS OF THE DEVELOPMENT OF THE CUSTOM
One of the oldest, most common and most controversial folk customs in our culture is that of the Călușari. This dance is found in Muntenia and Oltenia, but also in Transylvania and Banat. At the basis of the practice of the custom is a group of men that is highly organized according to certain social rules. However, even if the public considers it just a folk dance, it is more than that, having a sacred role, this dance is a vow that can even become a state of mind. Due to the fact that the Călușari is among the oldest, most interesting, but also most obscure Romanian folklore manifestations, having uncertain origins, it is part of the UNESCO heritage.
(Rezumat)
CĂLUȘARII DIN SUBZONA ORĂȘTIE, HUNEDOARA ASPECTE ALE DESFĂȘURĂRII OBICEIULUI
Unul dintre cele mai vechi, mai frecvente și mai controversate obiceiuri populare din cultura noastră este cel al călușarilor. Acest joc este atestat în Muntenia și Oltenia, dar și în Transilvania și Banat. La baza practicării obiceiului stă ceata de bărbați care este organizată conform cu anumite reguli sociale. Cu toate acestea, chiar dacă publicul îl consideră doar un dans popular, acesta este mai mult decât atât, având un rol sacral, acest dans fiind un jurământ, devenind chiar și o stare de spirit. Datorită faptului că se numără printre cele mai vechi, interesante, dar și obscure manifestări folclorice românești, având origini incerte, acest obicei face parte din patrimoniul UNESCO.
(Keywords)
Călușar, Orăștie, custom, choreography, costume
(Summary)
THE FRANÇOIS ROUSCHITZKI COLLECTION (1834)
The growing interest in old musical sources has led us to approach one of the oldest collections of urban folklore known in Romania: 42 Chansons et Danses Moldaves, Valaques, Grecs et Turcs arranged for piano by François Rouschitzki, published in Iasi in 1834 (Fig. 1). In order to provide the audience with a contemporary theoretical and audio vision of this material, the choice was made for an instrumental composition specific to the professional oral tradition – violin and cobza. The protagonists of the workshop – Marin Bunea, violin and Victor Botnaru, cobza, started from the idea of reconstructing the “original” version of a possible sound source of the melodies included in the collection, offering a performance perspective focused on preserving the essential elements specific to the sound processes of the lute bands of the time. On a theoretical level, the workshop presented a series of new information and theses on the collection and its author, emphasizing that this material can be both a subject
(Rezumat)
COLECȚIA LUI FRANÇOIS ROUSCHITZKI (1834)
Interesul crescând pentru sursele muzicale vechi ne-a determinat să abordăm una din cele mai vechi colecții de folclor urban cunoscută în spațiul românesc: 42 Chansons et Danses Moldaves, Valaques, Grecs et Turcs aranjate pentru pian de François Rouschitzki, editată la Iași în 1834 (Fig. 1). În intenția de a oferi publicului o viziune teoretică și sonoră contemporană asupra acestui material, s-a optat pentru o componență instrumentală specifică profesionalismului de tradiție orală – vioară și cobză. Protagoniștii atelierului – Marin Bunea, vioară și Victor Botnaru, cobză, au pornit de la ideea de a reconstitui versiunea „originală” a unei posibile surse sonore a melodiilor inserate în colecție, oferind o perspectivă interpretativă axată pe păstrarea elementelor esențiale specifice proceselor sonore etalate de formațiile lăutărești ale epocii. Pe plan teoretic, în cadrul atelierului au fost expuse o serie de noi informații și teze despre colecție și autorul acesteia, subliniindu-se faptul că acest material poate constitui atât un subiect de studiu pentru cercetători, cât și o sursă de inspirație pentru muzicieni.
(Keywords)
Folklore collections, urban folklore, François Rouschitzki, performing art
(Summary)
ETHNOMUSICOLOGICAL LANDMARKS IN THE FOLKLORE OF THE HUTSULS FROM BUKOVINA
Over time, the Hutsuls have developed a distinct culture, shaped by the natural environment in which they live and their historical contacts with other peoples. Residing in mountainous areas, they have developed a specific way of life centered around animal husbandry. The Hutsul language is a Ukrainian dialect with various Romanian and Polish influences, and their predominant religion is Orthodox Christianity. Traditional Hutsul music plays an essential role in their lives, being present at all important events, accompanying them from birth to death. Their folklore, along with the traditional instruments they use, contributes to the preservation of their cultural identity. Even today, Hutsul culture continues to stand as a testament to the identity of this people, offering a window into a simple, authentic world where nature, music, and traditions harmoniously intertwine.
(Rezumat)
REPERE ETNOMUZICOLOGICE ÎN FOLCLORUL HUȚULILOR DIN BUCOVINA
De-a lungul timpului, huțulii au avut o cultură aparte, care a fost implementată datorită mediului natural în care trăiesc și de contactele istorice cu alte popoare. Locuind în zone montane, aceștia au dezvoltat un mod de viață specific, bazat pe creșterea animalelor. Limba huțulă este un dialect ucrainean cu diverse influențe românești și poloneze, iar religia predominantă este cea ortodoxă. Muzica tradițională a huțulilor joacă un rol esențial în viața acestora, fiind prezentă în cadrul tuturor evenimentelor importante, însoțindu-i de la naștere până la moarte. Folclorul acestora, cât și instrumentele tradiționale pe care le folosesc contribuie la păstrarea identității lor culturale. Și în prezent, cultura huțulă continuă să fie o mărturie a identității acestui popor, oferind o fereastră spre o lume simplă, autentică în care natura, muzica și tradițiile se împletesc armonios.
(Keywords)
Hutsuls, folklore, Bukovina, folk costume.
(Summary)
TĂTĂRUȘI COMMUNE, IAȘI COUNTY – ETHNOMUSICOLOGICAL OBSERVATIONS. RHAPSODIST MARIA PETRIȘOR
Tătăruși commune in Iași county, located in the ethnofolkloric area of the Moldavian Plateau, near Dolhasca in Suceava county, is recognized as one with ancient folkloric traditions. It is where primary school teacher Alexandru Vasiliu-Tătăruși (1876-1945) made a name for himself at the end of the 19th century and in the first half of the 20th century. He published a series of collections of literary folklore (fairy tales, riddles, songs, laments, orations – some of them accompanied by musical transcriptions), highlighting the presence in Tătăruși commune of a rich and valuable collection of folklore traditions. The professor and folklorist Pavel Delion (1913-1997) of Iași also contributed to the study and publication of important ethnomusicological and musicological material on Tătăruși commune between the 7th and 9th decades of the 20th century, thus highlighting the talent of the peasant rhapsodists in the area.
One of the representatives of the Tătăruși style of singing is Maria Petrișor, born in 1933 in the village of Pietrosu in Tătăruși commune. She was trained as a rhapsodist from a very early age, on the basis of an oral training specific to folklore, and then established herself as a performer, singing “at festivals and weddings.” She has outstanding vocal qualities and has preserved her voice over the years. Maria Petrisor’s repertoire is of high quality, with real musical and thematic value. Although the material provided by the recordings is not extensive, the singer’s vocal qualities, still present even at the advanced age of 91, demonstrate real musical talent and a prodigious memory. Maria Petrișor can be considered a valuable bearer of an important part of the spiritual heritage of Tătăruși commune.
(Rezumat)
COMUNA TĂTĂRUȘI, JUDEȚUL IAȘI – REPERE ETNOMUZICOLOGICE. RAPSODUL MARIA PETRIȘOR
Comuna Tătăruși, județul Iași, situată în zona etnofolclorică a Podișului Moldovei, în apropiere de localitatea Dolhasca din județul Suceava, este recunoscută ca una cu vechi tradiții folclorice. În această localitate s-a făcut remarcat printr-o activitate susținută, la sfârșitul secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX, învățătorul Alexandru Vasiliu-Tătăruși (1876-1945). Acesta a publicat o serie de culegeri de folclor literar (basme, ghicitori, cântece, bocete, urături – unele însoțite și de transcrieri muzicale), reliefând prezența în comuna Tătăruși a unui bogat fond de tradiții folclorice, de mare valoare. De asemenea, și profesorul și folcloristul ieșean Pavel Delion (1913-1997) a contribuit, în deceniile 7-9 ale secolului XX, la studierea și publicarea unui important material etnomuzicologic cu privire la comuna Tătăruși, evidențiind astfel talentul rapsozilor țărani de aici.
Unul dintre reprezentanții cântecului tătărușan este Maria Petrișor, născută în 1933 în satul Pietrosu din comuna Tătăruși. Ea s-a format ca rapsod încă din tinerețe, pe baza învățării orale specifice folclorului, și apoi s-a afirmat în calitate de interpretă, cântând „pe la festivaluri și pe la nunți”. Are calități vocale deosebite și și-a păstrat vocea în timp. Repertoriul rapsodului Maria Petrișor este unul de calitate, cu reală valoare muzicală și tematică. Chiar dacă materialul pus la dispoziție prin înregistrări nu este extins, calitățile vocale ale interpretei, încă prezente și la înaintata vârstă de 91 ani, demonstrează un talent muzical autentic și o memorie prodigioasă, Maria Petrișor putând fi considerată o valoroasă persoană resursă a unei importante părți a patrimoniului spiritual al comunei Tătăruși.
(Keywords)
Tătăruși commune, ethnofolkloric area of the Moldavian Plateau, rural folklore, Romanian folklorists, Maria Petrișor
(Summary)
THE CONCEPT OF FEMALE BEAUTY IN SLOVAK TRADITIONAL MUSIC FROM BIHOR AND SĂLAJ COUNTIES
Through this collaboration we aim to portray the image of female beauty as it appears in the songs of the first half of the 20th century of the Slovak communities in the Bihor and Sălaj areas. In this approach, the main object of the research is the traditional Slovak music from Adriana Fúriková’s field collections, conducted in several Slovak villages in Bihor-Sălaj. We will undertake a literary-musical analysis to capture not only what the concept of feminine beauty means in the local collective mentality, but also to show the complexity of Slovak musical folklore.
(Rezumat)
CONCEPTUL DE FRUMUSEȚE FEMININĂ ÎN MUZICA TRADIȚIONALĂ SLOVACĂ DIN JUDEȚELE BIHOR ȘI SĂLAJ
Prin intermediul acestei colaborări ne propunem să portretizăm imaginea frumuseții feminine așa cum apare în cântecele din prima jumătate a secolului XX ale comunităților de slovaci din zonele Bihor- Sălaj. În acest demers, obiectul principal al cercetării îl constituie muzica tradițională slovacă din culegerile de pe teren ale Adrianei Fúriková, efectuate în mai multe sate din Bihor și Sălaj. Vom întreprinde o analiză literar-muzicală pentru a surprinde nu doar ce înseamnă conceptul de frumusețe feminină în mentalitatea colectivă locală, ci și pentru a arăta complexitatea folclorului muzical slovac.
(Keywords)
Slovak folklore, minorities, female beauty, Slovaks from Bihor and Sălaj