(Summary)
ETHNOMUSICOLOGICAL FIELD RESEARCH BY ROMAN PADLEWSKI IN MIESZKAŃCE VILLAGE (1933–1934)
This article is an attempt to reconstruct the ethnomusicological field research conducted in the Vilnius region by Polish composer, violinist, pianist, conductor, musicologist, reviewer and music activist – Roman Padlewski in the 1930s on behalf of the Stefan Batory University. Based on preserved letters to ethnographer Maria Znamierowska-Prüfferowa and the composer’s parents I will reconstruct the range of his research, its significance, and Padlewski’s conclusions drew based on the songs he heard.
(Rezumat)
CERCETARE ETNOMUZICOLOGICĂ DE TEREN REALIZATĂ DE ROMAN PADLEWSKI ÎN SATUL MIESZKAŃCE (1933–1934)
Acest articol este o încercare de a reconstrui cercetarea etnomuzicologică de teren realizată în regiunea Vilnius de compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul, muzicologul, criticul și activistul muzical Roman Padlewski în anii 1930 în numele Universității Stefan Batory. Pe baza scrisorilor păstrate, adresate etnografei Maria Znamierowska – Prüfferowa și părinților compozitorului, voi reconstrui sfera cercetării sale, semnificația ei și concluziile lui Padlewski extrase din cântecele pe care le-a auzit.
(Keywords)
Roman Padlewski, Maria Znamierowska-Prüfferowa, Vilnius, Mieszkańce, Polish folk songs
(Summary)
MUSICAL FOLKLORE IN THE MODERN RURAL COMMUNITY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA
Musical folklore, presented in various artistic forms, constitutes an integral part of ethnic culture. The functioning of folklore in rural areas nowadays takes place in different ways. We refer to: the promotion of folklore productions in their natural context of circulation by bearers anchored in tradition, especially in small villages, but in decline due to massive migration and population aging; the performance of folklore creations by representatives of the younger generation, under the same natural, traditional conditions of manifestation, who however learned the repertoire in school, or, more rarely, from authentic bearers; the planned reconstitution of various traditions, customs, etc. within educational institutions, kindergartens, for educational purposes; the activity of folklore ensembles at schools and cultural centres. The processes related to musical folklore in the modern rural community reflect a complex dynamic between tradition and modernity. Despite the fact that rural societies have changed significantly in the recent decades, musical folklore remains an important element of identity, even if, in many cases, in an adapted form.
(Rezumat)
FOLCLORUL MUZICAL ÎN COMUNITATEA RURALĂ MODERNĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA
Folclorul muzical, prezentat în diferite forme artistice, constituie o parte integrantă a culturii etnice. Funcționarea folclorului în mediul rural în etapa contemporană are loc în moduri diferite. Ne referim la: promovarea producțiilor folclorice în contextul lor firesc de circulație de către păstrători ancorați în tradiție, mai ales în satele mici, însă în declin din cauza migrației masive și a îmbătrânirii populației; interpretarea creațiilor folclorice de către reprezentații generației mai tinere, în aceleași condiții firești, tradiționale, de manifestare, dar care au învățat repertoriul în școală, ori, mai rar, de la păstrătorii autentici; reconstituirea planificată a diferitor tradiții, obiceiuri etc. în cadrul instituțiilor de învățământ, grădinițe, cu scop educațional; activitatea ansamblurilor folclorice pe lângă școli și case de cultură. Procesele legate de folclorul muzical în comunitatea rurală modernă reflectă o dinamică complexă între tradiție și modernitate. În pofida faptului că societățile rurale s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii, folclorul muzical rămâne un element identitar important, chiar dacă deseori într-o formă adaptată.
(Keywords)
Musical folklore, rural community, transmission, reconstitution, remodelling, performance, desecration, vulgar amateurism
(Summary)
FIRST STEPS IN GOOD AND SUCCESSFUL PEDAGOGICAL WORK IN TEACHING BULGARIAN FOLK DANCES. SOME USEFUL PRACTICES.
The article is geared towards the responsibility, significance and importance of the students’ first attempts as teachers. Attention is paid to some useful practices in their training as future teachers of Bulgarian folk dances. The determined role of the good pedagogical work of the choreographer-teacher in creating habits and skills in the students is also focused. The article also directs attention to: the success in dance education when the study material is combined with the correct methodology, practice and emotional connection with the young dancers; the decisive role of the teacher not only in the technical growth of the students, but also in the development of their physical progress, emotional feelings, creative thinking, social communication, artistic taste, intellect and vision of the world.
(Rezumat)
PRIMII PAȘI ÎNTR-O ACTIVITATE EFICIENTĂ ȘI DE SUCCES ÎN PREDAREA DANSURILOR TRADIȚIONALE BULGĂREȘTI. CÂTEVA PRACTICI UTILE.
Articolul este axat pe responsabilitatea, semnificația și importanța primelor încercări ale studenților în activitatea lor ca profesori. Se acordă atenție unor practici utile în formarea lor ca viitori profesori de dansuri tradiționale bulgărești. Rolul determinat al activității pedagogice eficiente a profesorului-coregraf în crearea de deprinderi și aptitudini ale studenților este de asemenea analizat. Articolul atrage atenția și asupra: succesului în educația coregrafică atunci când materialul de studiu este combinat cu metodica, practica și conexiunea emoțională corectă cu tinerii dansatori; rolului decisiv al profesorului nu doar în evoluția tehnică a studenților, ci și în dezvoltarea progresului lor fizic, stărilor emoționale, gândirii creative, comunicării sociale, gustului artistic, intelectului și viziunii asupra lumii.
(Keywords)
Bulgarian dances, training, useful practices
(Summary)
THE PERSISTENCE OF A MELODIC TYPE IN THE TRANSYLVANIAN TRADITIONAL SPACE: BETWEEN STRUCTURAL UNITY AND REGIONAL DIVERSITY
The present study examines the persistence of a melodic type found in several regions of Transylvania, such as Maramureș, Bistrița, the Apuseni Mountains, and Banat. The 23 musical examples, drawn from various folk music collections, feature texts of diverse thematic content, including both occasional and non-occasional lyrical forms. Despite thematic variety and distinct social functions, the melody displays a certain stability, becoming a marker of Transylvanian stylistic unity. The stability of the melody, contrasted with the flexibility of the text, highlights its role as a vehicle of collective memory and an expression of traditional continuity. Structural analysis reveals both common features and regional particularities. The study also emphasizes the contemporary relevance of this melodic type, still present today in staged performances, which confirms its dual role: a factor of cultural cohesion and a support for the expressive diversity of the traditional repertoire.
(Rezumat)
PERSISTENȚA UNUI TIP MELODIC ÎN SPAȚIUL TRADIȚIONAL TRANSILVĂNEAN: ÎNTRE UNITATE STRUCTURALĂ ȘI DIVERSITATE REGIONALĂ
Studiul de față prezintă persistența unui tip melodic întâlnit în câteva zone din Transilvania, precum Maramureș, Bistrița, Munții Apuseni și Banat. Cele 23 de exemple muzicale extrase din mai multe colecții de folclor muzical prezintă texte literare variate din perspectivă tematică, atât din lirica neocazională, cât și din cea ocazională. În ciuda diversității tematice și a funcțiilor sociale distincte, melodia prezintă o oarecare stabilitate, devenind un reper al unității stilistice transilvănene. Stabilitatea melodiei, în contrast cu flexibilitatea textului literar, ilustrează rolul ei ca suport al memoriei colective și expresie a continuității tradiționale. Analiza structurală muzicală evidențiază atât trăsături comune, cât și particularități regionale. De asemenea, se subliniază actualitatea tipului melodic, prezent și astăzi în interpretări scenice, ceea ce confirmă dublul său rol: factor de coeziune culturală și suport pentru diversitatea expresivă a repertoriului tradițional.
(Keywords)
Old style song, common melodic type, Țara Chioarului, Transylvania, stylistic unity, variational diversity
(Summary)
THE REPERTOIRE OF CLARINETIST ION BULDUMEA IN THE CONTEXT OF THE EVOLUTION OF CONCERT TRADITIONAL FOLK MUSIC IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA AT THE TURN OF THE 20TH AND THE 21ST CENTURIES
Ion Buldumea’s personality is well known in the musical environment of the Republic of Moldova for his contribution to the development and promotion of concert traditional folk music. His style of performance, technical and artistic level, as well as his personal vision in selecting, arranging, and showcasing the repertoire distinguishes him from other instrumentalists. He is known as a performer/instrumentalist, composer of instrumental melodies, orchestrator, musical editor, and proofreader. Over time, he has become a benchmark in the performance of aerophone musical instruments (clarinet, alto saxophone, soprano saxophone, tárogató, flutes, tilinca, ocarina, etc.), successfully demonstrating and highlighting their technical and expressive possibilities through virtuosic (academic- style) performance, exceptional sound, and musicality.
(Rezumat)
REPERTORIUL CLARINETISTULUI ION BULDUMEA ÎN CONTEXTUL EVOLUȚIEI MUZICII POPULARE DE CONCERT DIN REPUBLICA MOLDOVA LA CONFLUENȚA SECOLELOR XX-XXI
Personalitatea lui Ion Buldumea este bine cunoscută în mediul muzical din Republica Moldova pentru aportul său la dezvoltarea și promovarea muzicii populare de concert. Maniera sa interpretativă, nivelul tehnico – interpretativ, viziunile proprii în alegerea, tratarea și valorificarea repertoriului îl evidențiază față de alți instrumentiști. Este cunoscut ca interpret/instrumentist, autor de melodii instrumentale, orchestrator, redactor și corector muzical. În timp, a devenit un etalon al interpretării la instrumente muzicale aerofone (clarinet, saxofon alto, saxofon soprano, taragot, fluiere, tilincă, ocarină etc.), reușind să demonstreze/evidențieze posibilitățile tehnice și interpretative ale acestora prin virtuozitatea/performanța de interpretare (de tip academic/academizat), sunet şi muzicalitate excepțională.
(Keywords)
Traditional music, Ion Buldumea, clarinet, repertoire, concert music.
(Summary)
FIRST TRADITIONAL AND TÁNCHÁZ (“DANCE HOUSE”) ORCHESTRAS
From the second half of the 20th century onwards, the changing musical demands of village society led to a shift from the service-oriented, local, local-needs music-making of village musicians to the theatrical, virtuoso performance of urban gypsy musicians. The influence of the dance house movement played a role in this, as its audience did not exert community control over the musicians. The new generation of musicians of the dance- house movement learn folk music as stage performers from the outset, and their knowledge covers the musical repertoire of the entire Hungarian- speaking world and not just a small region. As a result, they are more inclined to move towards folk music arrangements and even other musical genres, so that neither their repertoire nor their instrumentation can be called authentic folk music, although it is often labelled as such because of its easier marketability. Since the dance house movement has relied on professional support and guidance from folk music research from its inception, in the absence of community control, it should continue to rely on professional control. Therefore, authentic folk music based on archived material resulting from decades of collecting should be kept separate from world music and other commercially based and evolving genres such as folk jazz, folk-rock, etc.
(Rezumat)
PRIMELE ORCHESTRE TRADIȚIONALE ALE CASELOR DE DANS (TÁNCHÁZ)
Începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, până în prezent, cerințele muzicale în schimbare ale societății rurale au condus la o deplasare de la activitatea muzicală a muzicienilor locali, orientați înspre deservirea comunității și nevoile locale, către interpretările teatrale, de virtuozitate, ale muzicanților țigani de la oraș. Influența mișcării caselor de dans a jucat un rol aici, deoarece publicul acestora nu a exercitat nici un control comunitar asupra muzicienilor. Noua generație de muzicieni ai mișcării caselor de dans învață muzica folclorică tradițională în calitate de artiști de scenă de la bun început, iar cunoștințele lor acoperă repertoriul muzical al întregii comunități vorbitoare de limbă maghiară, nu doar al unei mici regiuni. Drept rezultat, ei au o mai mare tendință de a se îndrepta către aranjamente de muzică folclorică și chiar muzică aparținând altor genuri, astfel încât nici repertoriul lor, nici instrumentația pe care o folosesc nu pot fi numite de muzică tradițională autentică, deși e adesea etichetată astfel pentru că e mai ușor de comercializat. Din moment ce mișcarea caselor de dans s-a bazat pe sprijin și îndrumare profesioniste din partea specialiștilor în domeniu încă de la apariția sa, în lipsa controlului comunității, ar trebui să continue să se bazeze pe controlul profesionist. De aceea, muzica tradițională autentică bazată pe material arhivat, rezultat din decenii de culegeri, ar trebui păstrată separat de muzica etno și alte genuri de natură comercială, aflate în ascensiune, cum sunt folk jazz, folk-rock etc.
(Keywords)
Ethno-organology, táncház (“dance house”) method, authentic and non- authentic orchestras
(Summary)
A BAGPIPE AND SEVERAL LETTERS
Cornerevais situated in Caraș-Severin county. Known as the commune with the most villages in Romania, Cornereva was, until around 1990, a nucleus of bagpipe music. Gathered around Nicolae Nemeș-Munteanu, the “Cornereva Bagpipers” were among the last performers of the double- chanter bagpipe in the Banat region. Being, in some cases, bagpipe builders themselves, the musicians left us a series of songs, some of which were printed on a small 45 RPM disc, in the early 1970s. It was also during this period that an exchange of letters began between ethnomusicologists Tiberiu Alexandru, Gottfried Habenicht, and Nicolae Nemeș-Munteanu. Several letters remained in the bagpiper’s family archive. Their reading and analysis, today, lead to an outline of the relationship between Nemeș- Munteanu and the two ethnomusicologists, as well as to a slightly clearer picture of the life of a researcher of the Socialist Republic of Romania, during that period.
(Rezumat)
UN CIMPOI ȘI CÂTEVA SCRISORI
Cornereva este o localitate aflată în județul Caraș-Severin. Cunoscută ca fiind comuna cu cele mai multe sate din România, Cornereva a fost, până în jurul anului 1990, un nucleu al muzicii de cimpoi. Grupați în jurul lui Nicolae Nemeș-Munteanu, „Cimpoierii din Cornereva” au fost printre ultimii interpreți la cimpoiul cu carabă dublă de tip bănățean. Fiind, în anumite cazuri, și meșteri constructori de cimpoaie, muzicanții au lăsat în urma lor o serie de cântece – câteva fiind chiar imprimate pe un mic disc Electrecord, la începutul anilor ‘70. Tot în această perioadă începe un schimb de scrisori între etnomuzicologii Tiberiu Alexandru, Gottfried Habenicht și Nicolae Nemeș-Munteanu. Câteva scrisori au rămas în arhiva familiei cimpoierului. Lectura și analiza lor, astăzi, duc la o conturare a relației dintre Nemeș- Munteanu și cei doi etnomuzicologi, cât și la o imagine puțin mai clară a vieții unui cercetător din RSR a acelei perioade.
(Keywords)
Bagpipes, Banat, folklore, Nemeș-Munteanu, Gottfried Habenicht, Tiberiu Alexandru, Cornereva
(Summary)
RESTITUTION: CHORAL FANTASY SUITE LIMBA NOASTRĂ BY A. SOLOMON TO THE LYRICS OF A. MATEEVICI
The article brings to the attention of the academic community an original choral composition composed in the 1930s, of considerable cultural, historical and artistic significance, relevant both for researchers and performers: The Fantasy Suite for a cappella choir Limba noastră by Anatol Solomon, to the well-known lyrics of Alexei Mateevici. The work experienced a “turbulent” history, remaining unknown in the Romanian cultural space for more than five decades. It was only in 1998 that it was first performed in Craiova, followed by the recording of a fragment by the Choir of the Romanian Patriarchate. The Chișinău premiere of this creation will take place during the Interbelic- Fest festival, in September 2025. The present study aims to highlight certain musical-compositional features and folkloric origins, which outline the originality of this work, that deserves to claim a place in the Romanian choral musical heritage.
(Rezumat)
RESTITUIRI: SUITA-FANTEZIE CORALĂ LIMBA NOASTRĂ DE ANATOL SOLOMON PE VERSURI DE ALEXEI MATEEVICI
Articolul aduce în atenția comunității academice o compoziție corală originală compusă în anii 1930, de certă valoare cultural-istorică și artistică, cu relevanță atât pentru cercetători, cât și pentru interpreți: Suita-Fantezie pentru cor a cappella „Limba noastră” de Anatol Solomon, pe bine- cunoscutele versuri ale lui Alexei Mateevici. Lucrarea a traversat o istorie „turbulentă”, rămânând necunoscută în spațiul românesc timp de peste cinci decenii. Abia în anul 1998 a fost interpretată pentru prima dată la Craiova, iar un fragment a fost ulterior înregistrat de Corul Patriarhiei Române. Premiera chișinăuiană a acestei creații va avea loc în cadrul festivalului Interbelic-Fest, în septembrie 2025. Studiul de față își propune să evidențieze câteva particularități muzical-compoziționale și filiații folclorice, ce conturează originalitatea acestei lucrări, menită să își revendice un loc în patrimoniul muzical coral românesc.
(Keywords)
Choir, Limba noastră, A. Mateevici, A. Solomon, folklore.
(Summary)
KALUSHARI DANCES AND PRACTICES FROM THE PLEVEN REGION – BETWEEN TRADITION AND TRANSFORMATION (BASED ON FIELD MATERIALS)
In folklore, “The week of Rusalya” (“Rusalya’s week” or “Rusalya”) is associated with a number of beliefs about the appearance of strange and dangerous creatures, part of the demonology of various peoples. In the past, there were a number of injunctions and prohibitions for this time of the year, and preventive actions and rituals were performed, among them the Kalushari visits and dances – common in some settlements on the south bank of the Danube River. Through the stories of the respondents, this text presents a reconstruction of the Kalushari custom from the village of Milkovița, Pleven region and neighbouring villages. The paper discusses the contemporary state of these practices and the musical material that accompanies them as part of the local shape of the traditional musical culture of the villages in the Danube region.
(Rezumat)
DANSURI ȘI PRACTICI ALE CĂLUȘARILOR DIN REGIUNEA PLEVNA – ÎNTRE TRADIȚIE ȘI TRANSFORMARE (PE BAZA MATERIALELOR DIN TEREN)
În folclor, „Săptămâna Rusaliilor” („Săptămâna de Rusalii” sau „Rusaliile”) e asociată cu o serie de credințe despre apariția unor creaturi bizare și primejdioase, care fac parte din demonologia mai multor popoare. În trecut, existau o serie de imperative și interdicții pentru acest timp al anului, când se desfășurau acțiuni și ritualuri cu rol de prevenire, printre care vizitele și dansurile Călușarilor – comune în unele localități de pe malul sudic al Dunării. Prin prisma relatărilor respondenților, acest text prezintă o reconstituire a obiceiului Călușarilor din satul Milkovița, regiunea Plevna, și din satele învecinate. Articolul analizează statusul contemporan al acestor practici și materialul muzical care le însoțește, ca parte din aspectul local al culturii muzicale tradiționale a satelor din regiunea Dunării.
(Keywords)
Kalushari, traditional music, traditional dances, cultural heritage, Milkovitsa, Danube region