(Summary)
A FEW REMARKS ABOUT THREE „WAVES” OF FOLKLORISM IN POLISH MUSIC OF THE 20TH CENTURY
In the last century we have observed three “waves” of folklorism in Polish music. The first one had been inspired by the music and critical writings of Karol Szymanowski and prevailed throughout the interwar period. The second began immediately after WW2 as a continuation of the interwar folklorism, in 1949 being decreed as adherent to the aesthetics of socialist realism by the convention of Polish composers and musicologists, only to end soon after 1956, when the composers’ attention turned towards the avant-garde. The third, also known as ‘new folklorism’, commenced in the mid-seventies and has continued until the present day, giving ground to a unique dialogue-play with traditional culture.
(Rezumat)
DIFERENȚE ÎNTRE PRACTICILE DE ARMONIZARE ALE FORMAȚIILOR DE LĂUTARI ROMI DIN MEDIUL RURAL ȘI URBAN
În secolul trecut am observat trei „valuri” de folclorism în muzica poloneză. Primul a fost inspirat de muzica și scrierile critice ale lui Karol Szymanowski și a prevalat pe parcursul întregii perioade interbelice. Al doilea a început imediat după Al Doilea Război Mondial ca o continuare a folclorismului interbelic, fiind decretat în 1949 ca aderând la estetica realismului socialist de către Convenția Compozitorilor și Muzicologilor Polonezi, doar pentru a se termina curând după 1956, când atenția compozitorilor s-a îndreptat spre avangardă. Al treilea, cunoscut și drept ‘noul folclorism’, a început la mijlocul anilor 70 și continuă până în prezent, oferind un teren propice pentru un joc dialogat cu cultura tradițională.
(Keywords)
Polish music, folklorism, socialist realism in music, „new folklorism”, folk turns
(Summary)
INFORMANTS FROM CERBĂL IN BUDAPEST: BARTÓK’S LECTURE ON THE FOLK MUSIC DIALECT OF HUNEDOARA
“The Folk Music Dialect of the Hunedoara Romanians” is a substantial yet very early article by Bartók (Ethnographia, March 1914), in which he summarizes some of his basic ideas related to Romanian folk music. Being first published barely three months after Bartók’s collecting trip in Hunedoara, it is actually an immediate reflection on the newly discovered material. Around the same time Bartók also presented this subject in the form of a lecture with live musical illustrations provided by the peasant musicians and singers themselves who were invited to Budapest – a unique occasion in Bartók’s whole life. Although the two versions of the text, the lecture and the published article, are largely identical, there are still some essential differences between them. Whereas in the published version Bartók proposed a systematic discussion of the songs proper of the region – the genre he considered most important –, in the lecture the focus was on the impressive performance of instrumental dance music, especially bagpipe music, and ceremonial songs were also discussed in more detail. Bartók’s 1914 lecture, however, has another remarkable feature: it was the very first time that gramophone recordings of Romanian folk music were ever made. The present article proposes a short examination of the circumstances and contents of Bartók’s lecture, and includes a full English translation of it, based on the autograph manuscript.
(Rezumat)
CERBELENI LA BUDAPESTA: CONFERINȚA LUI BARTÓK DESPRE DIALECTUL MUZICAL DIN HUNEDOARA
„Dialectul muzical al românilor din Hunedoara” este un articol semnificativ, deşi foarte timpuriu al lui Bartók (Ethnographia, martie 1914), care sintetizează unele idei fundamentale ale folcloristului maghiar legate de muzica populară românească. Fiind publicat prima dată la abia trei luni după culegerile lui Bartók în Hunedoara, este de fapt o reflexie imediată asupra materialului folcloric proaspăt cunoscut. În aceeaşi perioadă Bartók a prezentat această temă şi în forma unei conferințe unde ilustrațiile muzicale au fost prezentate de țăranii înşişi invitați la Budapesta – o posibilitate unică în viața lui Bartók. Deşi conținutul articolului și al conferinței este în mare parte identic, există şi diferențe esențiale între ele. Pe când în versiunea publicată Bartók propune o abordare sistematică a cântecului propriu-zis – genul pe care îl considera cel mai important –, în prezentarea orală interpretarea impresionantă a muzicii instrumentale de joc, în special a celei de cimpoi, a fost în centrul atenției, dar şi cântecele ceremoniale au fost discutate mai detaliat. Conferința lui Bartók din 1914 este însă remarcabilă din încă un punct de vedere: a fost chiar prima ocazie când s-a înregistrat muzică tradițională românească pe discuri de gramofon. Articolul de față propune o scurtă examinare a circumstanțelor şi a conținutului conferinței lui Bartók, şi include o traducere în româneşte a textului bazat pe manuscrisul autorului.
(Keywords)
Bartók, Hunedoara dialect, gramophone recordings, ceremonial songs, bagpipe, motivic dance melodies
(Summary)
A MELODY FROM TRANSYLVANIA BETWEEN LOCAL FOLK TRADITION AND FOLKLORE. THE SONG AND DANCE OF THE CĂPÂLNA GIRLS
Articolul analizează parcursul unei melodii asociate purtatei fetelor din Căpâlna, de la documentarea sa postbelică până la circulația digitală contemporană. Studiul urmărește modul în care această piesă a fost reinterpretată și propagată între contextul local, scena oficială și spațiul online, depășind granițe etnice și stilistice. Sunt examinate diferențele de structură, stil și recepție între variantele tradiționale, scenice și digitale, precum și dificultățile metodologice legate de absența unei tipologii unitare în etnomuzicologia românească. Cazul este discutat în paralel cu modele analitice din literatura maghiară, relevând un posibil tip melodic transfrontalier, cu funcții diverse și potențial de recontextualizare globală.
(Rezumat)
O MELODIE DIN TRANSILVANIA ÎNTRE TRADIȚIA POPULARĂ LOCALĂ ȘI FOLCLOR. CÂNTECUL ȘI DANSUL FETELOR DE LA CĂPÂLNA
În studiul de față ne-am concentrate atenția asupra folclorului copiilor, un gen milenar, care în zilele noastre își pierde treptat funcționalitatea. Interesul copiilor este radical modificat în secolul tehnologiei, excluzând aproape integral manifestările spontane de odinioară, care au dat naștere acestui minunat și fascinant gen. Promotorii de seamă ai pedagogiei secolului XX au militat neîncetat, nu numai pentru includerea folclorului în repertoriul educațional, ba mai mult, pentru așezarea întregului proces educativ pe pilonii folclorului național, considerând că acesta este cea mai autentică și accesibilă sursă de educație muzicală. În studiul nostru ne-am focusat pe conținutul de lucrări folclorice prezente în manualele alternative de Muzică și mișcare pentru clasa a II-a, realizând o radiografie a prezenței cântecelor de apartenență folclorică în cele patru manuale în uz, consemnând și comentând evoluția cântecelor regăsite în manuale. Pe parcursul studiului nostru am încercat să evidențiem că această formă de artă este menită să îmbogățească cunoștințele elevilor asupra tradiției populare de odinioară, contribuind la formarea unei culturi naționale complexe.
(Keywords)
Traditional melody, musical circulation, digital reinterpretation, musical identity, stage folklore, media environment.
(Summary)
THE MUSICAL FOLKLORE FROM ȚARA MOȚILOR – ABOUT THE INCOMPLETE AND APPROXIMATE KNOWLEDGE OF A DISTINCT TRADITIONAL MUSIC
This study aims to explore various aspects of traditional instrumental music from the ethnographic region of Țara Moților. Although the inhabitants of this mountain region, called the Moți, have been prominently featured in the Romanian national and nationalist discourse over the past century, our understanding of this traditional music remains approximate and incomplete. This article seeks to identify the reasons behind the lack of a systematic plan for collecting and analysing musical folklore from this cultural area. This gap is particularly surprising given the significant role that the Moți play in the discourse around Romanian identity, as well as the importance of their traditional music for studying the cultural landscape of the Carpathian Mountains.
(Rezumat)
FOLCLORUL MUZICAL DIN ȚARA MOȚILOR – DESPRE CUNOAȘTEREA INCOMPLETĂ ȘI APROXIMATIVĂ A UNEI MUZICI TRADIȚIONALE DISTINCTE
Studiul de față își propune să prezinte o serie de aspecte ce țin de muzica tradițională instrumentală din zona etnografică a Țării Moților. Deși, moții și Țara Moților au fost folosiți intens în discursul național/naționalist românesc în secolul trecut, am doar o cunoaște aproximativă și incompletă a acestei muzici tradiționale. De asemenea, prezentul articol își propune să arate care au fost cauzele lipsei unui plan sistematic pentru a culegere folclor muzical din acest areal cultural, dar și pentru o analiză a sa. Acest lucru este unul surprinzător nu doar datorită rolului aparent privilegiat pe care moții îl ocupă în discursul identitar românesc. Dar, și pentru relevanța pe care această muzică tradițională o are în cercetarea spațiul cultural al Munților Carpați.
(Keywords)
Traditional music, Țara Moților, Transylvania, national/nationalist discourse, fieldwork
(Summary)
THE VOICE OF THE CRANES: ABOUT THE UKRAINIAN MUSICAL HERITAGE OF THE FOUNDING VOCAL GROUP „ZADUNAISKA SICI” – TULCEA
Created at the beginning of the 1990s, in a period of identity reconfiguration, the vocal group “Zadunaiska Sici” of the Tulcea branch of the Union of the Ukrainians of Romania accumulated, in time, a rich musical repertoire, of over 100 artistic creations, which is at the same time endowed with dense meanings and motives with historical, ethnic, and cultural value (e.g. the Cossack, the guelder-rose, the Danube, destiny). Starting with the old Cranes’ song, Juravka, and the carols learnt from the grandparents, to the song heard during a visit in the most distant town in the Ukraine, rehearsed and eventually learnt on the way back home, but also to the repertoire brought from the region of Zaporizhzhia by an illustrious conductor, who polished the voices of the group’s members for almost two years, all these successive strata of artistic creations are the unwritten witnesses of the group’s micro- historiography, against the background of identity searches and adjustments, of the specific contexts of stage performance and of the competition for prestige within the community.
(Rezumat)
GLASUL COCORILOR: DESPRE PATRIMONIUL MUZICAL UCRAINEAN AL GRUPULUI VOCAL FONDATOR „ZADUNAISKA SICI” – TULCEA
Înființat la începutul anilor ʹ90, într-o perioadă de reconfigurare identitară, grupul vocal „Zadunaiska Sici” al filialei Tulcea a Uniunii Ucrainenilor din România a acumulat în timp un repertoriu muzical bogat, de peste 100 de creații artistice, totodată dens în semnificații și motive cu valoare istorică, etnică și culturală (e.g. cazacul, călinul, Dunărea, destinul). De la vechiul Cântec al cocorilor, Juravka, și colindele învățate de la bunici, la cântecul auzit în timpul unei vizite în cel mai îndepărtat oraș din Ucraina, repetat și învățat în cele din urmă pe drumul de întoarcere spre casă, dar și la repertoriul adus din regiunea Zaparojie de un ilustru dirijor, care a șlefuit vocile membrilor grupului timp de aproape doi ani, toate aceste straturi succesive de creații artistice sunt martori nescriși ai micro-istoriografiei grupului, pe fondul căutărilor și ajustărilor identitare, contextelor specifice de reprezentare scenică și competiției pentru prestigiu în comunitate.
(Keywords)
Musical heritage, Ukrainians, Dobrudja, Zaporizhzhia, identity
(Summary)
ABOUT FOLKLORIZING: THE SONGS OF COMPOSER DUMITRU GHEORGHIȚĂ
Dumitru Gheorghiță (1917-1987) is a distinct personality of the musical culture of Bessarabia. He established himself as an instrumental performer (accordion, trumpet player) and as a composer. He did fundamental studies in the field of music during the interwar period at the Unirea Conservatory in Chișinău (1927-1933). His oeuvre includes symphonic works, choral pieces, lyrical songs, works for folk music orchestra and for children, etc. Vocal and instrumental folk music had a special place in his activity as an accordionist and composer. We are particularly interested in his folk-style songs, written on the lyrics of well-known poets from those times or by Dumitru Gheorghiță himself. A large part of these songs, such as Struguraș de pe colină, Frumoase-s nunțile-n colhoz, Cine vine de la deal, Cântecul miresei, Lung îi drumul pân’ la tine, etc., became folklorized, that is, they took the path of oral circulation, often the singers not knowing who the authors are and supporting their folkloric origin. Studying the folklorization process of these songs reveals interesting aspects of popular culture in contemporaneity.
(Rezumat)
CU PRIVIRE LA FOLCLORIZARE: CÂNTECELE COMPOZITORULUI DUMITRU GHEORGHIȚĂ
Dumitru Gheorghiță (1917-1987) este o personalitate distinctă a culturii muzicale din Basarabia. S-a impus ca interpret instrumentist (acordeon, trompetă) și în calitate de compozitor. Studiile fundamentale în domeniul muzicii le-a făcut în perioada interbelică la Conservatorul Unirii din Chișinău (1927-1933). Creația lui include lucrări simfonice, pentru orchestra de muzică populară, piese corale, cântece lirice, pentru copii ș.a. Un loc aparte în activitatea de interpret acordeonist și cea de compozitor l-a avut muzica populară vocală și instrumentală. În mod deosebit ne interesează cântecele în stil popular, scrise pe versurile poeților cunoscuți din acele timpuri sau de însuși Dumitru Gheorghiță. O mare parte dintre aceste cântece precum Struguraș de pe colină, Frumoase-s nunțile-n colhoz, Cine vine de la deal, Cântecul miresei, Lung îi drumul pân` la tine ș.a., s-au folclorizat, adică au pornit calea circulației orale, deseori interpreții neștiind cine sunt autorii și susținând proveniența folclorică a cântecelor. Studierea procesului de folclorizare al acestor cântece relevă aspecte interesante ale culturii populare în contemporaneitate.
(Keywords)
Dumitru Gheorghiță, composer, songs, folklore, folklorization, contemporaneity.
(Summary)
THE BAGPIPE, AN ANCIENT TRADITIONAL INSTRUMENT OF THE ROMANIAN INSTRUMENTAL FOLKLORE
Among the traditional folk instruments of the Romanian people traditions, the bagpipe has accompanied peasants at dances and celebrations since ancient times. Closely associated with pastoral life, its repertoire includes both shepherd songs and dance tunes that reflect the culture and wisdom of rural communities. Although the bagpipe is also found among other European peoples, the Romanian version was once widespread across almost all regions of the country, undergoing organological adaptations depending on local traditions. Today, however, the bagpipe is on the verge of disappearance and is no longer used in rural musical practice, having been replaced by instruments such as the violin and the taragot, which currently enjoy great popularity both in rural and urban environments.
(Rezumat)
CIMPOIUL, STRĂVECHI INSTRUMENT POPULAR AL FOLCLORULUI INSTRUMENTAL ROMÂNESC
Din categoria instrumentelor populare ale românilor, cimpoiul este instrumentul care i-a însoțit la joc și la petreceri pe țăranii români încă din cele mai vechi timpuri. Fiind un instrument strâns legat de activitatea păstoritului, repertoriul interpretat la cimpoi cuprinde melodii pastorale, dar și cântece de joc în care s-au oglindit cultura și întelepciunea comunității rurale. Instrument utilizat și la celelalte popoare din Europa, cimpoiul românesc a fost răspândit în aproape toate regiunile țării suportând modificări organologice, în funcție de zonă. În prezent, cimpoiul este pe cale de dispariție și nu mai este utilizat în practica rurală deoarece a fost înlocuit de instrumente precum vioara și taragotul, care astăzi se bucură de o mare popularitate atât în mediul rural cât și în mediul urban.
(Keywords)
Bagpipe, folklore, instruments, traditional, authentic, repertoire, rural environment
(Summary)
THE SONGS OF VALEA CORZULUI, DOLJ COUNTY
The song, a living and enduring element within the social dynamics of its time, has moved and circulated together with humankind, serving as a guide throughout the journey of life. It has been adopted, adapted, and transformed according to the particular characteristics of each community. The villages situated at the intersection of the Gorj, Dolj, and Mehedinți counties developed a vocal–instrumental music that was initially performed at the courts of the local nobility and later at weddings and community celebrations. Some melodic lines appear to have been inherited from the medieval court tradition, influenced by Turkish and Greek elements, while others were shaped under the impact of the “lăutari” (traditional musicians), whose art is marked by improvisational creativity. These influences left their mark on the so- called “muzica bătrânească” (old-style music), altering its timbral character through the introduction of instruments such as the violin, viola, and double bass, as well as through the use of tonal-functional accompaniment. Consequently, one encounters a remarkable diversity of sound and rhythmic structures.
(Rezumat)
CÂNTECELE DIN VALEA CORZULUI, JUD. DOLJ
Cântecul, element viu și permanent în dinamica socială a timpurilor, s-a mișcat, a circulat împreună cu omul, fiindu-i călăuză în demersul vieții. El a fost preluat, a fost adaptat, transformat potrivit specificului colectivității unei zone. Satele situate la interferența județelor Gorj, Dolj și Mehedinți au dezvoltat o muzică vocal-instrumentală cântată inițial la curțile boierești, iar ulterior la nunțile și petrecerile din zonă. Unele linii melodice se pare că au fost moștenite de la curtea medievală, supusă influențelor turcești și grecești, altele s-au format sub influența lăutarilor, care dispun de imaginație în improvizație. Acestea au influențat muzica bătrânească, afectându-i culoarea sonoră prin introducerea instrumentelor vioară, violă, contrabas și prin folosirea acompaniamentului tonal-funcțional. Întâlnim astfel o mare diversitate a structurilor sonore și ritmice.
(Keywords)
Musical folklore, Valea Corzului, field research
(Summary)
REVIEW OF THE VOLUME „TRADITIONAL VOCAL MUSIC FROM ȚINUTUL PĂDURENILOR, HUNEDOARA” – AUTHORS IOAN BOCȘA AND ALINA STAN
The research of musical folklore in Romania follows a tradition that began in the 19th century, unfolding today in a new, evolving context marked by social, technological, and cultural changes. In its early stages, during the 19th and early 20th centuries, musical folklore was often notated directly in the field, with researchers aiming to record both music and text. Later, with the advent of the phonograph and the tape recorder, research gained in precision, as sound recordings provided access not only to the possibility of replaying the music, but also to interpretative nuances and timbral richness. Thus, the focus gradually shifted from the transcription of repertoire to the documentation of practices and cultural contexts, reflecting the transition from folklore studies to ethnomusicology. An example in this regard is the volume Traditional Vocal Music from Ținutul Pădurenilor, Hunedoara by Ioan Bocșa and Alina Stan. This work is part of the major undertakings dedicated to the research and valorisation of the Romanian traditional musical heritage.
(Rezumat)
RECENZIA VOLUMULUI „MUZICĂ VOCALĂ TRADIȚIONALĂ DIN ȚINUTUL PĂDURENILOR, HUNEDOARA – AUTORI IOAN BOCȘA ȘI ALINA STAN”
Cercetarea folclorului muzical în România continuă o tradiție începută încă din secolul al XIX-lea, desfășurându-se într-un context nou, evolutiv, marcat de schimbări sociale, tehnologice și culturale. În primele etape, în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, folclorul muzical era adesea notat direct în teren, iar cercetătorii urmăreau să consemneze muzica și textul. Ulterior, odată cu apariția fonografului și a magnetofonului, cercetarea a câștigat în precizie, înregistrările sonore oferind acces nu numai la reascultarea muzicii ci și la nuanțe interpretative sau la bogăția timbrală. Astfel, accentul s-a deplasat de la consemnarea repertoriului la documentarea practicilor și a contextelor culturale, ceea ce reflectă trecerea de la folcloristică la etnomuzicologie. Un exemplu în acest sens îl reprezintă volumul „Muzica vocală tradițională din Ținutul Pădurenilor, Hunedoara” semnat de Ioan Bocșa și Alina Stan. Acesta se înscrie în seria preocupărilor majore dedicate cercetării și valorificării patrimoniului muzical tradițional românesc.
(Keywords)
Traditional Music, Pădureni County, Ethnomusicology Research