(Summary)
The Melodic Typology of the Doina from Historical Bucovina
The melodic typology of the doina from historical Bucovina is made on the basis of the material collected by the teacher Alexandru Voevidca during 1907-1914 and preserved by the National Library of Romania. The typological classification method is modelled according to the structural characteristics relevant to the genre, in a unitary conception reflected at the general genre level. The fundamental classification criteria are: the type of form (free or strophic), the sound system, the cadential melodic profile, the profile of melodic lines, the presence or absence of the recitative, complementary criteria.
(Rezumat)
Tipologia melodică a doinei bucovinene
Se realizează tipologia melodică a doinei din Bucovina istorică pe fondul cules de învățătorul Alexandru Voevidca în perioada anilor 1907-1914, fond conservat de Biblioteca Națională a României. Metoda de clasificare tipologică este modelată în funcție de caracteristicile structurale relevante pentru gen, într-o concepție unitară, reflectată la nivel genuistic general. Criteriile fundamentale de clasificare sunt: tipul de formă (liberă sau strofică), sistemul sonor, profilul melodic cadențial, profilul rândurilor melodice, prezența sau absența recitativului, criterii complementare.
(Keywords)
Doina, melodic typology, free form, strophic form, modal structure, melodic profile, recitative, melodic type
(Summary)
The ”Bolbote” Song from Ținutul Pădurenilor, Hunedoara County
In the research conducted in 2017 in Ținutul Pădurenilor (Pădureni Area) in Hunedoara county, an old-style song was identified with the text “Scoală, bade, din culcuș”, sung by 84 years old Vinca Cosana “a lui Chici”, from village Cerișor. The tune was also mentioned 70 years ago in the research conducted by ethnomusicologist Emilia Comișel. Perusing the monographic writings of researcher Rusalin Ișfănoni about this area, we noticed that in the first week of the Lent people practiced a series of customs for the holiday of Sântoader, which include this so-called “Bolbote” song. More exactly, it is the custom of picking medicinal herbs and ritually washing the head with them, a custom practiced in the Thursday or Friday before Sântoader. Even though the practice of this custom is mentioned throughout the country, this paper wishes to highlight the areas where the custom is accompanied by song and, not lastly, the defining musical features of these tunes.
(Rezumat)
Cântecul Bolbotelor din Ținutul Pădurenilor, Hunedoara
În cercetarea realizată în 2017 în Ținutul Pădurenilor, Hunedoara, a fost identificat un cântec de stil vechi, cu textul „Scoală, bade, din culcuș”, interpretat de Vinca Cosana „a lui Chici”, de 84 de ani, din satul Cerișor. Melodia a fost semnalată și în urmă cu 70 de ani, în cercetările efectuate de etnomuzicologul Emilia Comișel. Parcurgând scrierile monografice ale cercetătorului Rusalin Ișfănoni asupra acestei zone, am constatat faptul că în prima săptămână a Postului Mare se practicau o serie de obiceiuri de Sântoader, ce includ și acest cântec, numit „al bolbotelor”. Mai exact, este vorba despre obiceiul strângerii ierburilor de leac și a spălării rituale a capului cu acestea, obicei practicat în joia sau vinerea Sântoaderului. Cu toate că obiceiul este semnalat ca fiind practicat pe cuprinsul întregii țări, prezentul studiu își propune să semnaleze zonele în care obiceiul este însoțit de cântec și, nu în ultimul rând, trăsăturile muzicale definitorii ale acestor melodii.
(Keywords)
Sântoader; Bolbote; Pădureni Area, Hunedoara; old-style song
(Summary)
E. Lebedeva Fund (1922-1935) in the Context of the Processes of Collection and Publication of Folklore from the Left Bank of the Dniester, in The First Half of the 20th Century
The article offers a general look at the fund of musical manuscripts and folklore transcriptions of Ecaterina Lebedeva, a Muscovite researcher who worked between 1922 and 1935 on the left bank of the Dniester. The authors recently identified this fund in the collections of the National Music Museum of Russia, which provided online access to the oldest documentary source of its kind known with reference to the studied region. The analysed material is presented in the wider context of the trends and processes of collecting and publishing folklore, specific to the years 1920–1930. The Lebedeva fund demonstrates the viability of Romanianness in a hostile cultural environment.
(Rezumat)
Fondul E. Lebedeva (1922-1935) în contextul proceselor de colectare și publicare a folclorului de pe malul stâng al Nistrului, în prima jumătate a sec. XX
Articolul propune o privire generală asupra fondului de manuscrise muzicale, transcrieri de folclor ale Ecaterinei Lebedeva, cercetătoare moscovită ce a activat între anii 1922-1935 în stânga Nistrului. Autorii au identificat recent acest fond, în colecțiile Muzeului Național al Muzicii din Rusia, ce a oferit accesul online la această cea mai veche sursă documentară de acest fel, cu referire la regiunea studiată. Materialul analizat este prezentat în contextul mai larg al tendințelor și proceselor de colectare și publicare a folclorului, specifice anilor 1920-1930. Fondul Lebedeva demonstrează viabilitatea românității, într-un mediu cultural ostil.
(Keywords)
Ecaterina Lebedeva, archive fund, musical folklore, the left bank of the Dniester
(Summary)
An Incursion into the Folklore of the Lipovan Russians from the Danube Delta
This work addresses a distinct subject with a very strong historical background and absolute uniqueness: the preservation of identity, language, architecture, attire, and traditions hundreds of kilometers away from the place of origin, as well as over time, despite all the difficulties that have befallen the Lipovan Russians residing in Romania. Maintaining one’s identity as a nation in foreign lands, where the influence of the new and trends of change is always present, can be challenging. However, despite these challenges, the Lipovans have succeeded in preserving their folk customs, traditional songs, religion, spoken language, and everything they brought with them over time. The Russian language is their mother tongue, the foundation of their Old Believer identity, while the Church Slavonic language serves as a bridge between past and future generations. Religion stands as the primary symbol of Lipovan Russian identity, keeping the community united.
(Rezumat)
O incursiune în folclorul rușilor lipoveni din Delta Dunării
Prezenta lucrare tratează un subiect aparte, cu o încărcătură istorică foarte puternică și o unicitate absolută: păstrarea identității, limbii, arhitecturii, portului și tradițiilor la sute de kilometri distanță de locul de baștină, dar și de-a lungul timpului, cu toate greutățile care s-au abătut asupra rușilor lipoveni de pe teritoriul României. Este greu să îți păstrezi identitatea ca națiune pe alte meleaguri, atunci când influența noului și tendințele de schimbare sunt mereu prezente. Însă, în ciuda acestor aspecte, rușii lipoveni au reușit să își păstreze nealterate obiceiurile populare, cântecele tradiționale, religia, limba vorbită și tot ceea ce au adus cu ei de-a lungul timpului. Limba rusă este limba maternă a acestora, fundamentul identității starovere, limba slavonă bisericească reprezentând puntea de legătură între generațiile trecute și viitoare. Religia este principalul semn al identității rușilor lipoveni, aceasta ținând comunitatea unită.
(Keywords)
Folklore, Lipovian Russians, Staroveri, songs, Danube Delta
(Summary)
The Valorization of the Musical Folklore Fund Collected by Ethnomusicologists Florin Bucescu and Viorel Bârleanu
This paper aims to highlight the significant contribution of Iași folklorists Florin Bucescu (1936-2019) and Viorel Bârleanu (B. 1944) to the research of musical folklore in Moldavia, in the 7th-9th decades of the twentieth century. The broad research scope of the two authors mentioned addressed almost all categories of occasional and non- occasional folklore repertoire. As permanent collaborators of the folklore archive of Moldavia and Bukovina (founded in 1960 by folklorist and ethnologist Ion H. Ciubotaru), they took part in field research conducted in the area of Moldavia for about three decades. Their papers were published as stand-alone publications or as a musical illustrative part (an ethnomusicological study accompanied by folkloric anthology) within genre monographs signed by literary folklorists from the “A. Philippide” Institute of linguistic research and dialectology from Iași. The folkloric collections gathered and studied by the two folklorists is invaluable in terms of the value and authenticity of the sonorous and written documents that they bequeathed to us, within the Folklore Archive of Moldavia and Bukovina in Iași and in the studies that they published in volumes or journals.
(Rezumat)
Valorificarea fondului muzical folcloric cules de etnomuzicologii Florin Bucescu și Viorel Bârleanu
Lucrarea de față urmărește să evidențieze contribuția determinantă a folcloriștilor ieșeni Florin Bucescu (1936-2019) și Viorel Bârleanu (n. 1944) la cercetarea folclorului muzical din Moldova, în deceniile 7-9 a secolului al XX-lea. Sfera de cercetare a celor doi autori menționați a fost una largă, abordând aproape toate categoriile de repertoriu folcloric ocazional și neocazional. În calitate de colaboratori permanenți ai Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei (fondată în 1960 de folcloristul și etnologul Ion H. Ciubotaru), au participat la cercetările în teren desfășurate în zona Moldovei timp de aproximativ trei decenii. Lucrările lor au apărut ca publicații de sine stătătoare sau ca parte ilustrativă muzicală (studiu etnomuzicologic însoțit de antologie folclorică) în cadrul unor monografii de gen semnate de folcloriști literați de la Institutului de Cercetări Lingvistice și Dialectologie „A. Philippide” din Iași. Patrimoniul folcloric cules și studiat de cei doi folcloriști este inestimabil prin valoarea și autenticitatea documentelor sonore și scrise pe care ni le-au lăsat moștenire, în cadrul Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei din Iași și în studiile pe care aceștia le-au publicat în volume sau reviste de specialitate.
(Keywords)
Ethnomusicological studies, musical folklore anthologies, archive, Moldavia
(Summary)
Principles of Organization of the Folk Instrumental Ensemble. Specific Repertoires, Rhythmic-Melodic, Harmonic, Heterophonic and Polyphonic Aspects
With the development of music and the appearance of the first musical instruments, the idea of singing as a whole takes shape. Starting from the music of the Geto-Dacians, to the feudal period, then reaching the first half of the 19th century, the problem of instrumental ensembles is related to the evolution of the instrumental practice of rural and urban musicians. Due to the social and economic changes, some instruments such as the bagpipes were abandoned in musical practice, and others such as the violin, the tárogató, the clarinet gained great popularity over time. In Romanian villages, numerous instrumental ensembles can be identified that carry out their activity within the framework of cultural events throughout the year. A classification is created among musicians, outlining three categories of instrumentalists according to the criterion of professionalism. In the second half of the 20th century, traditional folklore “migrated” to the city area, where orchestral ensembles of the type of folk orchestras were born.
(Rezumat)
Principii de organizare a ansamblului instrumental folcloric. Repertorii specifice, aspecte ritmico-melodice, armonice, heterofonice și polifonice
Odată cu dezvoltarea muzicii şi apariția primelor instrumente muzicale, se conturează ideea cântatului în ansamblu. Pornind de la muzica geto- dacilor, perioada feudală apoi ajungând în prima jumătate a secolului al XIX-lea, problema ansamblurilor instrumentale se leagă de evoluția practicii instrumentale a muzicanților din mediul rural și urban. Datorită schimbărilor care s-au produs în plan social și economic, unele instrumente precum cimpoiul au fost părăsite în practica muzicală, iar altele precum vioara, taragotul, clarinetul au câștigat în timp o mare popularitate. În satele românești se identifică numeroase ansambluri instrumentale care își desfășoară activitatea în cadrul manifestărilor culturale de peste an. Se creează o clasificare în rândul muzicanților conturându-se trei categorii de instrumentiști după criteriul profesionalismului. În cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea folclorul tradițional „migrează” în zona orașului unde iau naștere ansamblurile orchestrale de tipul orchestrelor populare.
(Keywords)
Instrumental, historical, heterophonic, repertoire, rhythm, westernization, group, melodic, ensemble, manifestation, folkloric.
(Summary)
Zither. Tradition and Actuality.
The present paper wishes to present the place and function of the zither in authentic Hungarian music, both in the traditional village life of the past and in the present day. A brief history of this instrument, the forms and types found, as well as its teaching in different forms of education will be made. Different techniques of song formation will be presented, as well as authentic performers playing this instrument.
(Rezumat)
Țitera. Tradiție și actualitate.
Prezenta lucrare dorește să prezinte locul și funcția țiterei în muzica autentică maghiară, atât în viața tradițională a satului de odinioară, cât și în zilele de astăzi. Se va realiza o scurtă istorie a acestui instrument, formele și tipurile regăsite, precum și predarea acestuia la diferite forme de învățământ. Vor fi prezentate diferite tehnici de formare a melodiilor, dar și interpreți autentici cântând la acest instrument.
(Keywords)
Authentic Hungarian music, zither, tradition, pedagogy, musical performance
(Summary)
Insight of Folk Singing Education in Hungary
As a folk singing teacher, I have deep insight to a slice of the folk music education from the experience accumulated in two decades. Thus, in the following, I will try to outline the subject and the essence of teaching folk singing. I will also draw some of the aspects and circumstances needed to understand and be able to transmit the folk singing treasure to our students. I will explain the Hungarian situation on this topic, but I will offer some ideas worth thinking on about how we could use and keep alive our cultural treasure collected in archives, publicized in studies and anthologies.
(Rezumat)
Perspectivă asupra predării cântului popular în Ungaria
În calitate de profesor de cânt popular, am o perspectivă profundă a unei părți din educația muzicii tradiționale, acumulată timp de 2 decenii. Astfel, în cele ce urmează voi încerca să conturez subiectul și esența predării cântului popular. Voi prezenta aspectele și circumstanțele necesare pentru a înțelege și a putea transmite studenților noștri comoara reprezentată de cântul popular. De asemenea voi sublinia activitatea maghiară din acest domeniu dar sper să ofer și câteva idei la care merită să ne gândim despre cum ne-am putea folosi să păstrăm vie comoara noastră culturală adunată în arhive, diseminată în studii și antologii.
(Keywords)
Folk singing, education, preservation, transmission, authenticity
(Summary)
The Rituals of the Romanian Archaic Village Community, from Tradition to Performing Art
The present work is a plea for the opening of a new approach to Romanian folklore in general and traditional music in particular, by restoring it in the form of a performance, through the art of directing. Starting from the evolution of the stage activity of the Romanian Traditional Music Ensemble “Icoane” of the “Gheorghe Dima” National Academy of Music in Cluj-Napoca, we present, chronologically, the steps that were the basis for the realization and staging of three performances: “Carols and ritual songs from Transylvania” (2012); “The Romanian soul between now and then” (2016); “Transylvanian carols” (2017). By describing in detail the process of conceiving these performances, supplemented by images and video recordings from the stage, we want to offer, as detailed as it is possible, a picture of the directorial conception process of such a performance, and to provide a model of folklore staging, a model that can and should be replicated. In order to preserve and make our Romanian folklore known, it is necessary to create such productions that depict the rituals of the archaic village community. For this, it is necessary that the restitution be made under the supervision of folklore directors with specialized professional training and represent the result of a common effort to capitalize on stage the research activity of specialists in the field: ethnologists, ethnomusicologists, ethnolinguists, ethnochoreologists etc.
(Rezumat)
Ritualurile comunității sătești arhaice românești, de la tradiție la arta scenică
Lucrarea de față constituie o pledoarie pentru deschiderea unei noi direcții de abordare a folclorului românesc în general și a muzicii tradiționale în mod special, prin restituirea acestuia sub formă de spectacol, prin intermediul artei regizorale. Pornind de la evoluția activității scenice a Ansamblului de Muzică Tradițională Românească „Icoane” al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din
Cluj-Napoca, sunt prezentate, cronologic, demersurile care au stat la baza realizării și punerii în scenă a trei spectacole: „Colinde și cântece rituale din Transilvania” (2012); „Sufletul românesc între acum și atunci” (2016); „Colinde transilvane” (2017). Prin descrierea în amănunt a procesului de concepere a acestor spectacole, completată de imagini și înregistrări video din timpul reprezentațiilor, dorim să oferim o imagine cât mai detaliată a procesului de concepere regizorală a unui spectacol de gen, și să oferim un model de regie de folclor, model ce poate și se dorește a fi replicat. Pentru a ne păstra și face cunoscut folclorul, este nevoie să se creeze astfel de spectacole care să înfățișeze ritualurile comunității sătești arhaice. Pentru aceasta este necesar ca restituirea să se facă sub supravegherea unor regizori de folclor cu o pregătire profesională de specialitate și să reprezinte rezultatul unui efort comun de valorificare scenică a activității de cercetare a specialiștilor din domeniu: etnologi, etnomuzicologi, etnolingviști, etnocoreologi ș.a.
(Keywords)
Folklore direction, folklore director, ethnospectacology, traditional Romanian music, performing arts, ethnoscenology